Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Țintește în presă!

Loghează-te pentru a putea comenta

Jurnaliștii în timpul crizei politice. Top trei concluzii

Смотри на русском языке

Categorie: Țintește în presă!

Timp de 7 zile, Moldova a avut două guverne, doi prim-miniștri, o Curte Constituțională care părea a fi uitat de Constituție, ministere blocate și protestatari falși. Unii au numit asta fie uzurparea puterii în stat de către Partidul Democrat, fie criză politică. Situația era neclară, iar jurnaliștii au încercat să își facă meseria în condiții de hărțuiri, atacuri verbale și lipsă generală de siguranță. Unii. Alții au continuat răspândirea de minciuni și speculații, ca de obicei.

Activitatea mass-media a fost marcată, în primul rând, de hărțuiri și atacuri verbale. Aproape zilnic au apărut știri despre abuzuri asupra jurnaliștilor: o jurnalistă de la Agora a fost lovită peste mână de unul din organizatorii protestelor de la MAI și Procuratură; o jurnalistă de la Unimedia a fost intimidată de către  paza de corp a conducerii democraților și de angajați ai Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat; o jurnalistă a Ziarului de Gardă a fost bruscată chiar de un fost deputat democrat; în timpul live-urilor jurnaliștii au fost stropiți cu apă de către „protestatari”. O reacție a jurnaliștilor la această avalanșă de mici atacuri a fost un flashmob la care aceștia au părăsit în mod demonstrativ conferința veteranilor de război.  

A fost curios să urmărești cum instituțiile media au prezentat evenimentele din acele zile neclare, mai ales, terminologia folosită de jurnaliști. La fel cum Ambasada Israelului era confuză de anunțul de schimbare a Ambasadei din Tel-Aviv în Ierusalim, erau confuzi și unii consumatori de știri care nu mai înțelegeau despre care Guvern vorbesc jurnaliștii. Unele redacții menționau despre „premierul ales în data de 8 iunie”, „guvernul votat de ACUM și PSRM” sau „noul ministru din noul Guvern” care „transmitea un mesaj ministrului din Guvernul Filip” sau de „premierul numit de Guvern”. Alții și-au asumat îndată a o numi pe Maia Sandu prim-ministră, iar pe Pavel Filip, simplu, Pavel Filip. Jurnaliștii ieșeau flexibil din orice situație, dar fără a explica până la capăt terminologia pe care o folosesc. Și mai confuză a fost folosirea denumirii de Curtea Constituțională, în contextul publicării anumitor decizii. Majoritatea cunoscătorilor știau că această Curte Constituțională nu se mai conduce de Constituție sau lege, de unde a și apărut îndemnul unor lideri de opinie să se folosească sintagma: „Curtea Constituțională uzurpată de Partidul Democrat”. Probabil, în situații de criză, o asumare de poziție comună ar fi indicată, pentru a nu induce în eroare cititorii. Pentru că de partea cealaltă a baricadei, consecvent s-a tot scris despre „guvernul ilegal” și „Alianța Kozak” (etichetă folosită și acum).

Tot în această perioadă de confuzie, presa internațională, ca de obicei, a scris despre evenimentele din Moldova cu mici interpretări greșite din partea unor instituții media chiar respectabile. BBC a făcut tradiționala greșeală de a urmări evenimentele de la Chișinău prin prisma vectorilor de Est și Vest și numind fostul Guvern Filip pro-european. În scurt timp, aceștia au redactat știrea. La fiecare avalanșă de informație, ne ciocnim cu aceeași realitate: nu avem informație destulă și rapidă în limba engleză pentru comunitatea internațională. Mai mult, informarea cetățenilor se rezumă la prezentarea unor știri scurte, fără a oferi o imagine de ansamblu, cel puțin, la sfârșit de zi.

În zilele de criză, jurnaliștii au fost cei care informat non-stop, în condiții extraordinare, în același timp rămân întrebările ce trebuie să facă autoritățile și/sau ong-urile pentru a preveni abuzurile față de jurnaliști, ce trebuie să facă jurnaliștii pentru a se solidariza și cum pot produsele să fie mai documentate și să ajungă și peste hotarele țării.

Haideți să vedem ce poate fi făcut pentru comunicarea pe timp de criză, desigur, în speranța că nu vom mai avea foarte curând situații de acest fel:

 

  1. Ce ar trebui să facă noua guvernare pentru a exclude abuzurile și agresiunile asupra jurnaliștilor? Trebuie cineva pedepsit pentru cele care s-au întâmplat deja?
  2. Cât de corecte au fost formulările în legătură cu noul guvern și cine ar trebui să-și asume anumite etichetări în acest sens?
  3. Instituțiile media trebuie să fie cele care pornesc schimbarea, inclusiv prin folosirea anumitor denumiri, pentru ca, de fapt, să influențeze agenda discuțiilor publice?
  4. Ce impedimente sunt în a traduce operativ anumite știri și reportaje bine documentate în limba engleză?

 

11 Aug 2019, 15:35 #1 0

Înregistrat: Nov 2019

Postări: 3

1. Inaitutiile media nu schimba guvernarile, ci informeaza despre cum se schimba guvernarea,

2. A fost o perioada extrem de grea at\t pentru juranalistii care au scri/trasnmis de la fata locului, cat si pentru telespectatori, care incercau sa inteleaga ce se intampla.

3. Eu personal am fost agresat de protestatari, sau mai degraba de organizatorii protestului....in acest caz ne-a salvat solidaritatea colegilor care au avut grija sa nu fim atacati pe la spate.

A fost un moment cand, fiind in fata Ministerului de Interne cineva din societatea civila s-a apropiat si mi-a soptit la ureche sa numi fie frica pentru ca el are grija sa nu maninc bataie. Un alt moment a fost cind colegii de la alte institutii mi-au spus ca ei vor filma in timp ce eu voi lua interviuri cu protestatarii....prin urmare, nu trebuie sa asteptam de la guvernare sa ne apere de agresiunea protestatarilor, trebuie sa ne unim, sa fim solidari si sa avem grija reciproc....

16 Jul 2019, 16:58 #2 0

Înregistrat: Nov 2019

Postări: 1

Ce trebuie să facă tinerii? Lăsați singuri în fața mentalității?

17 Jul 2019, 15:22 #2 0

Mersi pentru comentariu, Dan! Tinerii trebuie să se informeze din mai multe surse și să gândească critic. Dacă este vorba de tinerii jurnaliști, că textul e mai mult despre jurnaliști :), atunci pentru a aborda problemele atinse in text ar avea sens anume jurnaliștii tineri să facă meet up-uri la care să discute post-factum despre cum a fost prezentată criza, ce poate face guvernarea pentru a preveni astfel de abuzuri, ce pot face jurnaliștii pentru a acționa împreună când sunt astfel de abuzuri, care este limbajul folosit și poate cum să stabilească un mecanism bazat pe voluntariat de traduceri în engleză și mass-media occidentală.

Înregistrat: Nov 2019

Teme moderate: 1

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta