Participanţii la Forumul Mass-Media 2022 aprobă următoarea rezoluție

1. Reiterând convingerea fermă că dezvoltarea democratică a Republicii Moldova este imposibilă fără respectarea deplină a principiilor libertăţii presei şi libertăţii de exprimare, consacrate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în alte documente şi convenţii internaţionale la care R. Moldova este parte;
2. Reconfirmând angajamentul comunităţii jurnalistice şi al asociaţiilor de profil de a contribui la edificarea în Republica Moldova a unui mediu favorabil dezvoltării mass-mediei pe principii democratice şi în baza concurenţei loiale;
3. Conștientizând că jurnaliștii și instituțiile mass-media trebuie să-şi exercite efectiv misiunea de informare corectă și complexă a publicului, iar o guvernare democratică trebuie să asigure condiţii pentru funcţionarea mass-mediei în interesul public;

Forumul Mass-Media constată:

• Intensificarea ingerințelor străine în spațiul informațional mediatic autohton, ca rezultat al războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fapt care a condus și conduce la antagonizarea societății, inclusiv a comunității jurnalistice;
• Vulnerabilitatea securității informaționale și lipsa mecanismelor reale și eficiente de prevenire și contracarare a amenințărilor pe care le comportă războiul informațional și cele de tip hibrid;
• Ineficiența acțiunilor de blocare/interzicere a transmiiunii programelor informative și informativ-analitice cu caracter propagandistic ale canalelor de televiziune din Federatia Rusă pe teritoriul autonomiei găgăuze, autonomia fiind acoperită în continuare, prin intermediul televiziunilor retransmise de companiile prin cablu, cu emisiuni care încurajează războiul și agresiunea și incită la ură;
• O anumită ameliorare a procesului de îmbunătățire a legislației mass-media, inclusiv în domeniul electoral, care însă nu este suficientă pentru dezvoltarea domeniului;
• Lipsa în continuare a unei abordări sistemice și a unor politici publice cuprinzătoare care să asigure exercitarea efectivă de către mass-media a misiunii de a servi interesului public;
• O comunicare deficitară între autorități și mass-media care, în definitiv, dăunează eforturilor comune de gestionare și depășire a crizelor;
• O îngrijorare rezonabilă legată de posibile practici anticoncurențiale pe piața mass-media și pe piața publicității urmare a continuării proceselor de concentrare a proprietății;
• Înrăutățirea continuă a situației presei scrise urmare a creșterii prețurilor la hârtia de ziar și a tarifelor pentru serviciile de distribuție;
• O anumită îmbunătățire a activității Consiliului Audiovizualului privind exercitarea directă a atribuțiilor date de lege și completarea/ajustarea legislației audiovizuale secundare, activitate care trebuie impulsionată și aprofundată;

Forumul Mass-Media solicită autorităților Republicii Moldova:

• Să modifice/completeze legislația și să-i atribuie Ministerului Culturii sau altui minister responsabilități concrete în elaborarea, consultarea și realizarea politicilor publice în domeniul mass-media;
• Să asigure realizarea prevederilor Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova, inclusiv să aprobe în regim de urgență Programul național de dezvoltare a mass-mediei pentru perioada 2022-2025, proiectul căruia a fost elaborat de un grup de lucru comun al experților media și reprezentanților instituțiilor publice, completând Programul cu prevederi care ar ajuta mass-media de calitate să facă față provocărilor financiare, de resurse umane și de altă natură, apărute sau acutizate odată cu criza pandemică și criza războiului;   
• Să considere prioritate pentru anul 2023 amendarea, ajustarea sau completarea legislației naționale care:

1. să asigure accesul eficient și rapid la informație, transparența instituțiilor publice de toate nivelurile și să excludă obstrucționarea accesului mass-mediei la informația de interes public, inclusiv prin sancționarea celor care blochează ilegal accesul la informație;
2. să investigheze și să sancționeze toate cazurile de atacuri fizice, intimidare și hărțuire online sau atacuri de altă natură în adresa jurnaliștilor;
3. să prevină și să contracareze practicile anticoncurențiale pe piața mediatică și pe piața publicității;
4. să dezvolte și să pună în aplicare mecanisme de reacție rapidă care ar limita sau ar contracara pătrunderea în spațiul informațional național a mass-mediei propagandistice din statele recunoscute drept agresoare de către comunitatea europeană și internațională;
5. să identifice și să aplice modalități de stimulare a producătorilor autohtoni de conținuturi media de interes public și de susținere a dezvoltării mass-mediei independente;

• Să îmbunătățească comunicarea cu instituțiile mass-media/jurnaliștii pentru a asigura informarea corectă, în special în contextul crizelor cărora trebuie să le facă față țara noastră;
• Să depună eforturi pentru asigurarea accesului liber al jurnaliștilor în regiunea transnistreană și să ceară implicarea partenerilor de dezvoltare în acest sens;
• Consiliul Audiovizualului să mențină și să amplifice efortul de implementare reală a prevederilor legislației audiovizuale;
• Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al furnizorului public național de servicii media să-și organizeze activitatea astfel, încât să poată proba în fața publicului necesitatea și utilitatea lui pentru reformele anunțate și așteptate la Compania „Teleradio-Moldova”;
• Instituțiile formative de profil să completeze/adapteze programele de pregătire a specialiștilor pentru domeniul mass-media, orientându-le la solicitările concrete ale pieței media;

Forumul Mass-Media îndeamnă jurnaliștii și instituțiile mass-media: 

• Să mențină efortul îndreptat spre responsabilizarea autorităților în acțiunile acestora de asigurare a dezvoltării sistemice a mass-mediei din țară;
• Să-și fortifice capacitățile profesionale pentru a putea răspunde adecvat provocărilor generate de crizele locale, regionale și globale;
• Să identifice și să valorifice noi posibilități de sustenabilitate economică;
• Să asigure respectarea drepturilor de autor, să semnaleze cazurile de preluare neautorizată de conținut jurnalistic și să descurajeze parazitarea pe munca altora;
• Să asigure și să promoveze transparența propriei activități, inclusiv transparența proprietarilor, proprietății și a surselor de finanțare;
• Să nu subestimeze, în niciun fel, importanța principiilor etice și a normelor deontologice în activitatea cotidiană, inclusiv în condiții de criză.   

23 noiembrie 2022, mun. Chişinău

La 22 și 23 noiembrie 2022 s-a desfășurat a șaptea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova – cel mai reprezentativ eveniment al comunității jurnalistice moldovenești. La dezbaterile, atelierele, activitățile de networking din cele două zile ale Forumului au participat circa 150 de jurnaliști, editori, manageri media, dar și reprezentanți ai instituțiilor publice, autorităților de reglementare, experți din țară și de peste hotare. Forumul Mass-Media este convocat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2022 a fost organizată în parteneriat cu Freedom House.

La sesiunea de deschidere, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, a vorbit despre efectele războiului care au impus jurnaliștii să se concentreze brusc pe exigențe care până acum nu reprezentau o prioritate: securitatea pe teren, filtrarea informației furnizate de părțile în război, deontologia relatărilor, victime, refugiați. „Dacă în timp de pace insistam pe echidistanța jurnaliștilor, pe timp de război, relatarea seacă a faptelor nu mai este valabilă. Redacțiile profesioniste sunt în permanentă căutare de jurnaliști buni care să lucreze și pe teren și la birou, să proceseze corespunzător informația, să o caute și s-o adune, dar să nu o preia. Este important să descurajăm consumul de informație muncită de alții, dar distribuită de portaluri oportuniste”, a adăugat ea. Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova, a menționat că, în timp ce Ucraina se află în război la propriu, Republica Moldova înfruntă o serie de provocări și crize: șantaj energetic, atacuri cibernetice, război informațional, intoxicare a spațiului mediatic care riscă să submineze democrația moldovenească, iar unul dintre cele mai bune remedii împotriva autoritarismului este o presă liberă și curajoasă.

Au adresat cuvinte de salut participanților la Forum și unii demnitari și reprezentanți ai ambasadelor străine. Astfel, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a accentuat că știrile false și încercările de manipulare a opiniei publice sunt tot mai frecvente în ultimul timp, iată de ce sarcina primordială este să găsim acel echilibru între libertatea de expresie și combaterea dezinformării. „Depistarea dezinformării și a știrilor false poate salva vieți și întări democrația. De aceea, Uniunea Europeană va continua să susțină presa liberă din Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Vom contribui ca informația falsă să nu fie distribuită în spațiul mediatic dar, în același timp, să nu fie încălcat dreptul la exprimare”, a subliniat Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Moldova. Șefa adjunctă a Misiunii Ambasadei SUA, Laura Hruby, a transmis că, în prezent, libertatea presei se confruntă cu provocări în întreaga lume, inclusiv cu dezinformare, amenințări și hărțuire a jurnaliștilor, iar SUA sunt pregătite să susțină acțiuni colective urgente în Republica Moldova și să ofere suport mass-mediei libere și echidistante. La ora actuală, cea mai dificilă sarcină pentru mass-media este să ofere societății informații nu în cel mai scurt timp posibil, dar în cea mai corectă și echidistantă formă, iar pentru societate - să identifice aceste informații printre miile de știri care „curg” pe așa-zisele platforme și rețele, a menționat Gary Davies, șef adjunct al Misiunii Ambasadei Britanice.

La principala dezbatere a Forumului, întitulată „Situația mass-mediei în Republica Moldova: încotro ne-am pornit și unde am ajuns?”, moderată de Petru Macovei și Anastasia Nani, au participat două grupuri de vorbitori: jurnaliști și experți media, pe de o parte, și reprezentanți ai instituțiilor publice și autorităților de reglementare, pe de altă parte. Au fost discutate problemele actuale ale presei prin prisma angajamentelor pe care și le-a asumat guvernarea acum un an. Expertul media Ion Bunduchi a accentuat că, la mai bine de patru ani de la votarea în lectură finală a Concepției naționale pentru dezvoltarea mass-mediei din Republica Moldova, așa și nu a fost aprobat un program și un plan de acțiuni pentru implementarea acesteia. Procesul stagnează din cauza lipsei de coordonare între factorii de decizie din Guvern, Parlament, autoritățile de reglementare. În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a dat asigurări că Programul și planul de acțiuni rămân o prioritate pentru actuala sesiune a Legislativului. Jurnaliștii și reprezentanții autorităților au dezbătut și alte probleme stringente, cum sunt accesul problematic la informația de interes public, tendințele de concentrare pe piața media și pe piața publicității, situația critică a presei scrise, deficitul de cadre în media și altele.

A urmat o altă dezbatere, „Jurnalism pe timp de război”, moderată de jurnalistul Vasile Botnaru, în cadrul căreia corespondenta pentru străinătate a postului DW din Germania, Alexandra von Nahmen și trei jurnaliști moldoveni care au reflectat războiul Rusiei împotriva Ucrainei: Viorica Tătaru, Andrei Captarenco și Vitalii Șmakov, și-au împărtășit experiențele de pe teren și au dezbătut mai multe subiecte: cum și de unde să se informeze jurnaliștii pentru a reflecta corect evenimentele, cum să verifice informațiile apărute în spațiul virtual, care site-uri sunt credibile etc. La fel, s-a vorbit despre măsurile de securitate a jurnaliștilor și despre presiunea psihologică și emoțională la care sunt expuși pe timp de criză, în special când merg la război pentru a oferi informații din primă sursă.

Accesul la informație este garantat de Constituție și de legislația țării, însă realizarea efectivă a acestui drept rămâne a fi problematică în R. Moldova. Este concluzia raportului „Indicele accesului la informație”, prezentat la Forum de Freedom House. Astfel, revizuirea stării accesului la informație, în baza unei metodologii inspirate de standardele și de cele mai bune practici internaționale, a arătat că niciuna din cele 58 de instituții publice și 15 întreprinderi de stat din Moldova, evaluate în raport, nu au publicat pe pagina sa electronică toate categoriile de informații de interes public. Raportul a fost prezentat de dr. hab. Dawid Sześciło, profesor asistent la Facultatea de Drept și Administrare a  Universității din Varșovia (Polonia) și experta națională Stela Pavlov la dezbaterea moderată de Corina Cepoi, directoarea Internews în Moldova.

Pe parcursul celor două zile ale Forumului, s-au desfășurat șase ateliere cu experți străini și naționali, în cadrul cărora au fost abordate subiecte practice, de securitate și de etică profesională. Expertele organizației PEN America (SUA), Viktorya Vilk și Jeje Mohamed, au găzduit un atelier despre hărțuirea online care a devenit una din cele mai grave amenințări la adresa libertății presei și a jurnaliștilor. Atelierul a fost moderat de jurnalista Mariana Rață, care s-a referit, împreună cu Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, la atacurile și hărțuirea la care au fost expuse în mediul online. Jurnaliștii au fost îndemnați să raporteze, de fiecare dată, profilele celor care îi atacă online, solicitând și comunităților de urmăritori să facă același lucru.

Despre рrеluаrеа neautorizată a conținutului jurnalistic s-a vorbit la atelierul „Fenomenul copy paste în jurnalism: ce soluții există?” cu directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu. El a subliniat că produsul muncii intelectuale a unui jurnalist este protejat de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar orice copiere a operei fără acordului autorilor se consideră încălcare a acestui drept. Ioana Avadani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a relatat despre legislația română privind drepturile de autor, modificată în primăvara acestui an, după aprobarea Directivei UE privind drepturile de autor în domeniul online. Atelierul a fost moderat de jurnalistul Victor Moșneag.

Epuizarea profesională a devenit o problemă care nu poate fi neglijată de redacții. La un alt atelier al Forumului, moderat de Irina Ghelbur, CEO Interakt, expertul din Marea Britanie Gavin Rees, Senior Advisor for Training and Innovation la Dart Center for Journalism and Trauma, a oferit explicații despre „burnout” și traumele legate de exercitarea profesiei, oferind și recomandări pentru contracararea efectelor negative ale acestor stări asupra muncii jurnaliștilor.

În prima zi a Forumului Mass-Media 2022 a fost înmânat Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică, edițiile 2021 și 2022 și au fost anunțați cei șapte câștigători ai concursului național „Investigațiile anului 2022”. De asemenea, a fost lansată a patra ediție „Cartea Neagră a risipei banilor publici” ediția 2022 și au fost premiați câștigătorii concursului de materiale jurnalistice „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune”.

„Moderarea comentariilor: practici bune și practici proaste”, a fost tema unui atelier din ziua a doua a Forumului, moderat de jurnalista Alina Radu. Unul din cei mai cunoscuți și respectați jurnaliști români – Cătălin Tolontan, coordonator editorial al publicației Libertatea, a menționat că astăzi pe Internet este o revărsare de ură necontrolabilă, iar moderarea comentariilor este cea mai grea și ingrată meserie, pentru că te încarci cu tot acest negativ. La rândul ei, Irina Corobcenco, expertă a organizației Promo-LEX, crede că, în lipsa unor criterii bine definite, este foarte greu să înțelegi de ce comentariul cuiva instigă la ură. Iar Elena Baranov, reportera portalului Diez.md, a povestit despre politica redacției de moderare a comentariilor care incită la ură și discriminare.

Despre modelele eficiente și formele noi de monetizare a conținuturilor mediatice a relatat, în cadrul unui alt atelier, expertul ucrainean Sergii Cherniavskyi. Deși în ultimii ani redacțiile au făcut pași importanți în digitalizarea resurselor, totuși ele continuă să fie vulnerabile economic și trebuie să-și dezvolte strategii de business și marketing bine gândite.

Pentru jurnalist, fiecare zi este o provocare, pentru că este pus zilnic în fața unor dileme etice, trebuie să ia decizii care, în unele cazuri, vizează un conflict de interese. La acest subiect a vorbit jurnalistul Manfred Protze, membru al Comitetului de reclamații al Presserat-ului (Consiliul de Presă din Germania). Expertul a subliniat că principalul instrument de protecție al jurnalistului este credibilitatea acestuia, care se câștigă în ani grei de muncă și se poate pierde în câteva clipe. Acest atelier a fost moderat de Ioana Avadani.

În a doua zi au avut loc și activități de networking cu genericul „Profesioniștii au ce-și spune: schimb de experiență într-o atmosferă informală”. Temele au fost: Gestionarea instituției mass-media: planificare, buget, angajați, fonduri; Corectitudinea profesională în vremuri tulburi: cum asigurăm calitate pe timp de criză și de război?; Noi formate mediatice; Cum organizăm activitatea departamentului de publicitate pe timp de criză?; Podcasturi în mass-media: de ce, de care, cum poate aduce foloase?, iar în calitate de facilitatoare au fost invitate Svetlana Buza (TV8), Galina Vasilieva (Newsmaker.md), Polina Cupcea (Oamenisikilometri.md), Valeria Harti (Agora.md) și Oana Rusu (Moldova.org).

La sesiunea de închidere, unii dintre experții și facilitatorii atelierelor, dar și participanții la Forum au formulat concluzii și au formulat propuneri pentru proiectul Rezoluției Forumului Mass-Media 2022. Textul final al Rezoluției va fi publicat în următoarele zile și va fi expediat decidenților politici și administrativi din țară, organizațiilor internaționale și partenerilor de dezvoltare.

Forumul Mass-Media 2022 s-a desfășurat cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), al Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).

„Acest premiu vine ca o confirmare a muncii bine făcute și o încurajare puternică să ne continuăm demersurile în interes public, chiar dacă multe investigații jurnalistice rămân fără o reacție publică din partea autorităților”, a spus Felicia Crețu.

La categoria „Investigația anului 2022 în mass-media locală/regională” pe locul întâi s-a clasat investigația Țigări din Emiratele Arabe spre Marea Britanie, via Tiraspol, semnată de Irina Tabaranu de la Zonadesecuritate.md, locul doi - investigația Amara investiție română, „îngropată” în mierea moldovenească. Cum un centru apicol din Cupcini strânge doar praful de Nicolai Coșeru de la Nordnews.md, iar pe locul trei - COVID-19 vs власти Гагаузии: как в регионе (не) освоили бюджет на здравоохранение в пандемию, semnată de echipa de jurnaliste Anghelina Chirciu, Nokta.md și Alina Mihalkina, Newsmaker.md.

„Anchetele jurnalistice deseori sunt „răsplătite” cu ignoranță și reticență de autoritățile locale sau instituțiile de drept care ar trebui să se autosesizeze după publicarea acestora. Iată de ce acest concurs, organizat de API și Fundația Friedrich Naumann, are un rol foarte important în susținerea tinerilor jurnaliști de investigație și în motivarea acestora”, a subliniat Nicolai Coșeru.

În calitate de premii, Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova, le va oferi câștigătorilor posibilitatea de a beneficia de o bursă, în valoare de la 500 până la 1000 Euro, pentru realizarea în anul 2023 a câte o investigație jurnalistică la tema corupției/delapidării banilor publici, inclusiv a alocațiilor financiare din asistența europeană pentru Republica Moldova. Autorilor celor mai bune investigații ale anului 2022 le-au fost înmânate certificate de plata a onorariilor pentru transmiterea dreptului de traducere și republicare a anchetelor câștigătoare.

În cadrul unui eveniment special al Forumului Mass-Media 2022 a fost lansată a patra ediție a „Cărții Negre a risipei banilor publici în Republica Moldova”, în care sunt incluse opt investigații jurnalistice bine documentate, publicate în anul curent, despre utilizarea deficientă și delapidare a banilor publici și a asistenței internaționale pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

CARTEA NEAGRĂ A RISIPEI BANILOR PUBLICI ÎN REPUBLICA MOLDOVA, 2022

Reamintim că prima ediție a „Cărții Negre” a fost lansată în Republica Moldova de API și Fundația Friedrich Naumann în 2019, după exemplul colegilor din Bulgaria, „Black Book” fiind cel mai cunoscut proiect regional de investigare a delapidărilor fondurilor oferite de UE.

Cartea este tipărită în limbile română, engleză și rusă și va fi distribuită organelor de drept și de control, deputaților în Parlament, reprezentanțelor și ambasadelor străine, bibliotecilor din țară, altor instituții și persoane interesate. Doritorii de a obține publicația se pot adresa la API, persoană de contact: Tatiana Ranga, 022 21 06 02.

Lucrarea a fost publicată de Biroul pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”.

Georgeta Carasiucenco, Moldova.org, pentru articolele Cum să fii un tată mai bun din pușcărie și Cum un angajat al Preturii
Botanica ar fi abuzat 3 voluntare.

Categoria Audiovizual -

Felicia Crețu, proiectul media Cu SENS, pentru materialele Judecătorul care a aflat cum e să fii discriminat și Printre separatiști pentru limba română;

Aliona Ciurcă, Ziarul de Gardă, pentru articolele De cealaltă parte a istoriei: Cum s-au format mișcările LGBT din R. Moldova, Ucraina și Germania și „Nimeni nu vrea să revină acolo”. Cum posturile de muncă îi țin pe foștii deținuți departe de o recidivă.

Câștigătoarele au fost premiate cu certificate cadou pentru procurarea echipamentelor tehnice necesare activității de jurnalist.

La concurs au depus dosarele și redacții ale instituțiilor media (posturi de televiziune și de radio, ziare, reviste și portaluri online) din întreaga țară care au politici editoriale și practici de abordare complexă a subiectelor care vizează grupurile vulnerabile și marginalizate, promovând beneficiile diversității și ale incluziunii. Astfel, deținătoarea trofeului pentru Diversitate și Incluziune 2022 a fost desemnată redacția Cu SENS, pentru materialele Locuind în țara obstacol și Victima care a dat sens suferinței ei.

Redacției i s-a oferit trofeul pentru diversitate și incluziune, care reprezintă o fuziune dintre elementele media și simbolul toleranței. 

De asemenea, juriul a decis să ofere o mențiune, pentru perseverență în abordarea complexă și aprofundată a subiectelor care promovează diversitatea și incluziunea socială, jurnalistei Iuliana Volcova, BAS TV.

Concursul va continua în următorii ani pentru a încuraja profesioniștii media să abordeze continuu și profesionist subiectele ce țin de toleranță și diversitate în toate formele ei.

Această activitate este implementată de Asociația Presei Independente în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II", componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament", finanțat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

Echipa RISE Moldova a fost desemnată câștigătoare a concursului pentru Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică, ediția 2022. Premiul a fost înmânat pe 22 noiembrie, în prima zi a Forumului Mass-Media 2022.

Concursul pentru Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică este organizat anual, din 2015, de către Consiliul de Presă din Republica Moldova în scopul promovării principiilor etice şi deontologice şi în semn de recunoaștere a meritelor instituțiilor mass-media în acest domeniu.

La ediția 2022 a concursului au participat 19 redacții și jurnaliști/jurnaliste, nominalizați de consumatori de media și de un grup de experți constituit de Consiliul de Presă. După câteva etape de evaluare cu participarea publicului larg și a experților, au fost desemnați opt finaliști/finaliste ai/ale concursului: redacțiile Oamenisikilometri.md, Radio Moldova (Redacția Actualități) și RISE Moldova, jurnaliștii Vasile Botnaru (Vocea Basarabiei), Eugenia Crețu (Radio Europa Liberă), Valentina Ursu (Vocea Basarabiei) și echipa de jurnaliști Viorica Tataru și Andrei Captarenco (TV8).

În cadrul unei ședințe speciale, Consiliul de Presă a evaluat rezultatele concursului și a decis să ofere Premiul National de Etică şi Deontologie jurnalistică 2022 redacției RISE Moldova.

Premiul a fost înmânat de Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, Marcelei Zămosteanu, colaboratoare RISE Moldova, în prima zi a Forumului Mass-Media 2022, care s-a desfășurat la 22-23 noiembrie.

Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică este oferit cu sprijinul Programului Mass-Media al Fundației Soros Moldova.

Consiliul de Presă a desemnat portalul Moldova.org câștigător al concursului pentru Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică, ediția 2021. Premiul a fost înmânat cu întârziere de un an, în prima zi a Forumului Mass-Media 2022.

Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a explicat că festivitatea de premiere are loc cu întârziere deoarece în anul 2021 nu a fost convocat Forumul Mass-Media din cauza situației pandemice, iar membrii Consiliului de Presă au decis să păstreze tradiția și să înmâneze Premiul într-un cadru festiv, cu participarea unui număr mare de jurnaliști, experți media și reprezentanți ai instituțiilor publice și autorităților de reglementare.

La concursul din anul 2021 au participat 18 redacții și jurnaliști/jurnaliste, nominalizați de consumatori de media și de un grup de experți constituit de Consiliul de Presă. După câteva etape de evaluare cu participarea publicului larg și a experților, au fost desemnați cinci finaliști/finaliste ai/ale concursului: redacțiile Agora.md, Moldova.org și Nokta.md, jurnalista Eugenia Crețu (Radio Europa Liberă) și jurnalistul Victor Moșneag (Ziarul de Gardă).

În cadrul unei ședințe speciale, Consiliul de Presă a evaluat rezultatele concursului și a decis să ofere Premiul National de Etică şi Deontologie jurnalistică 2021 portalului de știri Moldova.org.

Premiul i-a fost înmânat Georgetei Carasiucenco, colaboratoarea redacției Moldova.org, în prima zi a Forumului Mass-Media 2020 care se desfășoară la 24-25 noiembrie.

Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică a fost instituit de Consiliul de Presă din Republica Moldova în anul 2015 şi este acordat anual în scopul promovării principiilor etice şi deontologice şi în semn de recunoaștere a meritelor instituțiilor mass-media în acest domeniu.

Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică este oferit cu sprijinul Programului Mass-Media al Fundației Soros Moldova.

Pe lângă un șir de ateliere și dezbateri, ediția a șaptea a Forumului Mass-Media 2022 (22-23 noiembrie), va găzdui și două evenimente speciale. Primul va fi dedicat jurnalismului de impact și anchetelor jurnalistice, cu lansarea „Cărții Negre a risipei banilor publici 2022” și anunțarea rezultatelor concursului „Investigațiile jurnalistice ale anului 2022”, iar la cel de-al doilea vor fi premiați câștigătorii primei ediții a concursului „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune”.

În cadrul aceluiași side-event vor fi anunțate rezultatele ediției a cincea a concursului „Investigațiile jurnalistice ale anului”, organizat pentru stimularea meritelor jurnaliștilor de investigație din Republica Moldova în lupta împotriva corupției, a delapidării fondurilor publice și a altor fărădelegi. Câștigătorii vor putea solicita burse pentru realizarea altor investigații tematice în anul 2023.

La un alt eveniment special care va avea loc în prima zi a Forumului Mass-Media 2022 vor fi premiați câștigătorii primei ediții a concursului „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune”. Detalii AICI.

Reamintim că înregistrarea prealabilă obligatorie la Forumul Mass-Media 2022 are loc pe pagina web oficială și se încheie astăzi, 14 noiembrie 2022 inclusiv. Doritorii de a participa la Forum trebuie să completeze formularul de pe site și să selecteze evenimentele la care doresc să participe în prima și în a doua zi a Forumului.

Forumul Mass-Media este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2022 este organizată în parteneriat cu Freedom House.

Forumul Mass-Media 2022 se desfășoară cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).

Ediția a șaptea a Forumului Mass-Media din Republica Moldova va avea loc pe 22 și 23 noiembrie 2022 în municipiul Chișinău. Jurnalism pe timp de război, situația mass-mediei în Republica Moldova și indicele accesului la informație – acestea sunt temele celor trei dezbateri care vor avea loc în prima zi a Forumului.

Tema principalei dezbateri a Forumului este „Situația mass-mediei în Republica Moldova: încotro ne-am pornit și unde am ajuns?”. La această dezbatere sunt invitați jurnaliști/experți media și reprezentanți ai unor instituții publice/autorități de reglementare. Vor fi abordate subiecte care țin de reformele în domeniul mediatic, situația pieței media, prioritățile guvernării versus necesitățile domeniului etc. Au fost transmise invitații la această dezbatere conducătorilor Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Ministerului Justiției, Agenției Servicii Publice, Consiliului Concurenței, Consiliului Audiovizualului, Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Companiei Teleradio-Moldova, Î.S. ”Poșta Moldovei”, Facultății Jurnalism și Științe ale Comunicării, Î.S. „Radiocomunicații”.

La dezbaterea „Jurnalism pe timp de război” va participa Alexandra von Nahmen, corespondentă pentru străinătate DW (Germania), responsabilă de Biroul DW de la Bruxelles. dar și câțiva jurnaliști din Moldova care au reflectat războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Alexandra este unul dintre cei mai experimentați corespondenți internaționali ai DW. Ea a fost timp de cinci ani șefă a biroului DW din Moscova. A reflectat cele mai periculoase conflicte din Europa și nu numai, războiul din Georgia, curățarea etnică din Kârgâzstan, misiunea NATO în Afganistan și războiul împotriva așa-zisului Stat Islamic din Irak. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Alexandra a fost de mai multe ori în Ucraina și a relatat despre masacrul din Bucha.

La a treia dezbatere, „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în Republica Moldova, 2022”, experții Dawid Sześciło și Stela Pavlov vor prezenta rezultatele unei analize comprehensive a gradului de transparență a instituțiilor publice. Dr. hab. Dawid Sześciło este profesor asistent la Facultatea de Drept și Administrare, Universitatea din Varșovia (Polonia), expert în cadrul mai multor organizații internaționale în domeniul reformei administrației publice și autor al peste 200 de publicații academice în domeniul administrației publice, dreptului administrativ și drepturilor omului. Stela Pavlov este expertă/consultantă în domeniul reformelor în sectorul mass-media, anticorupție și justiție pentru Consiliul Europei, PNUD, Soros Moldova, Freedom House și proiecte finanțate de UE.

Reamintim că înregistrarea prealabilă obligatorie la Forumul Mass-Media 2022 are loc pe pagina web oficială (https://mediaforum.md/event/2022) și va fi deschisă până pe 14 noiembrie 2022 inclusiv. Pe aceeași pagină web sunt publicate și vor fi actualizate agenda Forumului, lista speakerilor și a experților, alte informații relevante. Doritorii de a participa la lucrările Forumului Mass-Media 2022 trebuie să completeze formularul de pe site și să selecteze evenimentele la care doresc să participe în prima și în a doua zi a Forumului.

Forumul Mass-Media este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2022 este organizată în parteneriat cu Freedom House.

Forumul Mass-Media 2022 se desfășoară cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).

Fenomenul „copy paste” afectează foarte mult redacțiile care depun efort pentru documentarea materialelor, iar ulterior acestea sunt piratate și folosite în scop de monetizare de alte platforme, inclusiv de agregatoarele de știri. Președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din București, România, Ioana Avadani, va aborda această problemă la atelierul „Fenomenul copy paste în jurnalism: ce soluții există?”. Ioana are o experiență de peste 25 de ani în media, a fost redactor-șef adjunct al unei agenții de presă, redactor TV.

Arderea profesională sau „burnout” îi afectează tot mai mult pe jurnaliști, mai ales în perioadele de criză, cum a fost la începutul pandemiei, iar acum a războiului, când presiunea este foarte mare. Subiectul va fi discutat cu expertul Gavin Rees, la atelierul „Epuizarea profesională și post-trauma: cum facem față?”. Gavin este consilier principal pentru formare și inovare la organizația internațională Dart Center for Journalism and Trauma. Din 2008 este consultant și formator în domeniul conștientizării traumei pentru redacții, organizații de sprijin media și școli de jurnalism din Europa, precum și la nivel internațional.

În ziua a doua a Forumului se vor desfășura alte trei ateliere cu experți internaționali care își vor împărtăși experiența și vor încerca, împreună cu participanții, să găsească soluții pentru problemele existente.

La atelierul „Management, conținut, monetizare în presa online și presa scrisă”, expertul ucrainean Sergii Cherniavskyi va vorbi despre modelele eficiente de monetizare a conținuturilor mediatice. Sergii este manager media cu 20 de ani de experiență. El a oferit consultanță la peste o sută de redacții în probleme de management media și creștere a audienței, crearea unui sistem de venituri din vânzarea de conținut etc.

Moderarea comentariilor la articolele publicate pe site-uri și rețele sociale este subiectul atelierului „Moderarea comentariilor: practici bune și practici proaste” cu participarea jurnalistului Cătălin Tolontan, coordonator editorial al publicației Libertatea. Cătălin este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din România, cu o experiență în presă de circa 30 de ani, autor al unor investigații jurnalistice de mare impact care au generat „cutremure” în unele sisteme de administrare a treburilor publice din România.

Puterea mass-media stă, în primul rând, în credibilitatea ei și îi obligă pe jurnaliști la un comportament etic. Este datoria jurnalistului să păstreze credibilitatea redacţiei pentru care lucrează, a lui însuși și, prin aceasta, a întregului corp profesional. „Jurnalismul etic: cum evităm și cum gestionăm conflictele de interese?” este tema atelierului moderat de jurnalistul Manfred Protze de la Comitetul de reclamații al Presserat-ului (Consiliul de Presă din Germania). Manfred a lucrat redactor de știri la Agenția Germană de Presă timp de 33 de ani și este membru al Presserat din 1987. În această perioadă, a fost implicat în soluționarea a circa 20.000 de reclamații.

Reamintim că înregistrarea prealabilă obligatorie la Forumul Mass-Media 2022 are loc pe pagina web oficială (https://mediaforum.md/event/2022) și va fi deschisă până pe 14 noiembrie 2022 inclusiv. Pe aceeași pagină web sunt publicate și vor fi actualizate agenda Forumului, lista speakerilor și a experților, alte informații relevante. Doritorii de a participa la lucrările Forumului Mass-Media 2022 trebuie să completeze formularul de pe site și să selecteze evenimentele la care doresc să participe în prima și în a doua zi a Forumului.

Forumul Mass-Media este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2022 este organizată în parteneriat cu Freedom House.

Forumul Mass-Media 2022 se desfășoară cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).

Consiliul de Presă anunță înregistrarea participanților la Forumul Mass-Media 2022 care va avea loc pe 22 și 23 noiembrie la Chișinău. Înregistrarea are loc pe platforma online Mediaforum.md și va continua până pe 14 noiembrie 2022. Forumul Mass-Media din Republica Moldova este convocat anual a dezbate problemele comunității jurnalistice moldovenești, a identifica și a promova soluții pentru consolidarea independenței editoriale și a calității mass-mediei.

La Forumul Mass-Media 2022 sunt invitați să se înregistreze jurnaliști, editori, manageri media, alți colaboratori ai redacțiilor din Republica Moldova, reprezentanți ai organizațiilor și asociațiilor de media, agențiilor de publicitate, mediului academic aferent formării profesionale jurnalistice.

Înregistrarea prealabilă obligatorie are loc pe pagina web oficială a Forumului (link direct: https://mediaforum.md/event/2022) și va fi deschisă până pe 14 noiembrie 2022 inclusiv. Pe aceeași pagină web sunt publicate și vor fi actualizate agenda Forumului Mass-Media, lista speakerilor și a experților, alte informații relevante. Doritorii de a participa la lucrările Forumului Mass-Media 2022 trebuie să completeze formularul de pe site și să selecteze evenimentele la care doresc să participe în prima și în a doua zi a Forumului. În rezultatul înregistrării online, vor fi selectați circa 150 de participanți, lista va fi publicată cu cinci zile înainte de Forum.

Forumul Mass-Media din Republica Moldova este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2022 este organizată în parteneriat cu Freedom House. Jurnaliști și experți din țară și de peste hotare, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai autorităților de reglementare vor participa la dezbaterile despre situația mass-mediei din Republica Moldova, jurnalismul pe timp de război, accesul la informația de interes public. În prima zi a Forumului, Consiliul de Presă va înmâna Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică pentru ultimii doi ani.

Hărțuirea jurnaliștilor în mediul online, fenomenul „copy paste”, evitarea și gestionarea conflictelor de interese, moderarea comentariilor care incită la ură, cum facem față epuizării profesionale – acestea sunt câteva din temele atelierelor care vor avea loc în cele două zile ale Forumului, cu experți din Germania, SUA, Marea Britanie, Polonia, România, Ucraina. În ziua a doua se vor desfășura și activități tematice de networking pentru schimb de experiență și idei între colaboratorii media.

Forumul Mass-Media va găzdui și două evenimente speciale: primul dedicat jurnalismului de impact și anchetelor jurnalistice, cu lansarea „Cărții Negre a risipei banilor publici 2022” și anunțarea rezultatelor concursului „Investigațiile jurnalistice ale anului 2022”, iar la cel de-al doilea vor fi premiați câștigătorii primei ediții a concursului „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune”.

Limba de lucru a Forumului va fi limba română, cu traducerea simultană în/din limbile rusă și engleză a sesiunii de deschidere și a unor ateliere cu experți străini.

În rezultatul dezbaterilor  și a atelierelor tematice, va fi elaborată și propusă pentru adoptare Rezoluția Forumului Mass-Media 2022 care va fi transmisă autorităților naționale, reprezentanțelor şi ambasadelor străine, organizațiilor şi experților europeni şi internaționali care monitorizează dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Forumul Mass-Media 2022 se desfășoară cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).

Pentru informații suplimentare: tel.: (022) 210602

(persoană de contact – Tatiana Ranga, Coordonatoare comunicare)

(Chisinau, 22-23 November 2022)

(Chișinău, 22-23 noiembrie 2022)