Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Protecția datelor personale: rezonabilă sau excesivă?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Avizul negativ dat recent de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) inițiativei Guvernului de a oferi publicului acces gratuit la datele despre fondatorii companiilor a redeschis o problemă actuală pentru jurnaliștii din Republica Moldova – accesul la datele necesare pentru realizarea obiectivă a investigațiilor și a altor materiale.

La propunerea Executivului ca datele despre fondatorii întreprinderilor (numele și prenumele) să fie încărcate pe portalul datelor guvernamentale, Centrul a invocat protecția datelor cu caracter personal. Asta în condițiile în care aceleași date erau furnizate publicului până acum, doar că nu gratuit, ci contra plată. Astfel, această acțiune de transparentizare și combatere a corupției s-a ciocnit de opoziția CNPDCP.

În Republica Moldova avem o Lege specială care  reglementează problema, iar CNPDCP este instituția care monitorizează respectarea legislaţiei cu privire la protecţia informaţiei şi controlează aplicarea acesteia.

Legea definește datele cu caracter personal drept orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Această definiție ridică următoarea întrebare: există măcar vreo informație despre persoana fizică care nu intră sub regimul de date cu caracter personal? Din definiție înțelegem că absolut orice informație, indiferent de natură și conținut, atât timp cat este raportată la nume și prenume (identificarea) sau la numărul de identificare (IDNP) și/sau la alte particularități specifice identității (identificabilitatea) reprezintă date cu caracter personal.

Parcă totul ar fi bine, căci nimeni nu se vrea total expus: sunt informații delicate pe care oamenii le vor ascunse, precum sunt problemele de sănătate, orientarea sexuală, religia, antecedentele penale, adopția etc., dar și câți bani ai, ce proprietăți ai, la ce întreprinderi deții cote-părți sau controlul etc. Dar unde este granița între datele personale care se pot publica și care nu? Legislația cu privire la libertatea de exprimare stabilise această graniță pe conceptul de interes public. Însă la aplicarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal parcă s-ar uita de acest concept…

Pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate găsim o serie de exemple în care denumirile companiilor în care funcționarii publici sunt fondatori sunt blurate în declarațiile de avere. Este o greșeală sau o intenție? Denumirea companiei la care ești fondator trebuie tratată ca o informație cu caracter personal la fel precum tratăm numele copiilor sau adresa de domiciliu? Avem și situații când unii funcționari refuză să depună declaraţia de avere spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal. Apare întrebarea: se dorește cu adevărat protecția datelor cu caracter personal sau protecția datelor cu privire la afacerile persoanelor angajate în sectorul public?

Vă invit să vă implicați într-o dezbatere în care să ne expunem părerea și să răspundem împreună la întrebările:

Este oare protecția datelor cu caracter personal în Moldova rezonabilă sau excesivă?

Oare nu ascundem prea multe sub conceptul de date cu caracter personal, or, aceste date sunt adevărate? Cît de grave și periculoase pot fi consecințele, dacă expunem adevărul așa cum este el?

Puteți prezenta situații concrete cînd ar fi bine ca informația să fie publică, însă ea se ascunde sub paravanul protecției datelor cu caracter personal?


 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

Pagina 2 din 3

«123»

02 Jun 2015, 21:46 #11 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 7

R. Moldova, 2015: Jurnaliștii sunt de vină!

Cazul CNI: R. Moldova trebuia să aibă o asemenea instituție. Cu greu, cu membri împărțiți pe criterii bine știute, dar Comisia fusese creată. Ca în Europa. Fuga i-ați găsit integritate pătată șefului CNI. La ce v-a folosit? Apoi, când primele declarații de avere „curgeau” de mai mare dragul, ați început a număra milioanele, casele, mașinile, afacerile. Și… ați primit ce-ați „meritat” – declarații nu mai sunt. Comisia face, drege mecanismul și poate când or trece toate alegerile veți avea și voi declarații. Și ce dacă vor fi un pic „expirate” și cu termene de prescripție depășite? La mecanism se lucrează. Zi și noapte. Și cu așa salarii… Le-au mărit, poate-poate…

Cazul CNPDCP: Poate nici nu ați fi știut de existența acestuia, dar ați sărit calul, dragi jurnaliști. Una-două, vă legați de demnitari, le găsiți cumetri, firme, contracte semnate cu statul. Voi nu aveți ce mânca? Doar ei, în sudoarea frunții, se îngrijesc de binele acestui popor. Anume Măriei Sale, alegătorul, îi sunt protejate datele. Ca demnitarii nu au ce ascunde. Poporul, el e suveranul. Totul se face spre binele lui. Nu-s suficiente păsări care zboară despre care să scrieți? Doar Moldova are atâtea locuri frumoase, „gură de rai”, toți străinii rămân cu gura căscată… Ce căutați voi la CÎS, Cadastru etc.? Acolo-s numai date cu caracter personal care trebuie protejate. Nimic mai mult.

P.S. Scuzați-mi, vă rog, alegoria de pe final de zi. Ar fi de râs, dar nu știu de ce nu mi-i a...

02 Jun 2015, 19:48 #12 0

Draga Viorica Zaharia , este foarte ciudată apariția unei circulare restrictive, în condițiile în care se face trimitere la două articole din Codul electoral, care favorizează accesul la informație: Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie - Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii: h) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor în alegerile locale, publică rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale ale candidaţilor independenţi; Articolul 44. Înregistrarea candidaţilor -(7) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, organul electoral respectiv publică integral lista candidaţilor pe care i-a înregistrat, indicînd în ea numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, apartenenţa politică, profesia (ocupaţia) candidaţilor, precum şi denumirea partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral care i-a desemnat. Listele de candidaţi vor fi disponibile pentru consultare la fiecare secţie de votare.

Cred că, pur și simplu, CNPDCP, prin controlul său inopinat la CEC și CÎS, a indus o stare de confuzie generală, care conduce la o interpretare și aplicare inadecvată a legislației. Dacă cineva vede vreun conflict între Codul electoral și Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, atunci trebuie aplicată legea specială în raport cu cea generală, în cazul, dat Codul electoral.

Iar un acces care este fizic posibil (să vezi și citești), iar în altă formă imposibil (să copiezi, scanezi), este o situație absurdă și nereglementată pentru asemenea cazuri. Accesul ori este, ori nu este pentru că legea îl restricționează parțial sau total. În acest caz, accesul la informație este permis, și, respectiv, este permis în toate formele rezonabile, accesibile și actuale (copiere, scanare, transmitere prin e-mail).

Înregistrat: May 2022

Teme moderate: 3

02 Jun 2015, 19:04 #13 0

Multumesc pentru comentariu, Mariana Rata. Cei ce vor să vadă discuțiile din cadrul Clubului de presă al jurnaliștilor (acesta a fost transmis live și înregistrat de către Privesc EU), pot să urmeze următorul link: https://www.privesc.eu/arhiva/62063/Sedinta-Clubului-Jurnalistilor-de-Investigatie-privind-accesul-la-datele-Camerei-inregistrarii-de-Stat--Comisiei-Electorale-Centrale-si-alte-baze-de-d

Fără să se schimbe esența problemei, vreau să fac precizarea că din definiția legii nu reiese ceea ce au afirmat cei de la CNPDCP - că numele și prenumele persoanelor reprezintă date cu caracter personal. Din definiție înțelegem că absolut orice informație, indiferent de natură și conținut, atât timp cat este raportată la nume și prenume (identificarea) sau la numărul de identificare (IDNP) și/sau la alte particularități specifice identității (identificabilitatea) reprezintă date cu caracter personal. Esența total restrictivă nu se schimbă, dar accentul trebuie pus exact.

Dar următoarea etapă este să ne întrebăm de ce adică toate informațiile despre o persoană trebuie să fie cu caracter personal? Ce orice informație violeaza viața intimă, familială și privată (art. 28 Constituție)? Cum, spre exemplu, IDNP-ul, care este un număr, sau data și localitatea nașterii violează viața intimă, familială și privată?

Înregistrat: May 2022

Teme moderate: 3

02 Jun 2015, 19:00 #14 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 64

Azi am aflat de la Consiliul Electroral de Circumscriptie Cahul ca la 29 mai CEC a emis o circulara care interzice copierea declaratiilor de avere sau a fiselor cu date biografice prezentate de candidati. Asta inseamna ca jurnalistii care nu sunt din zona nu mai au nicio posibilitate sa afle cine sunt si ce avere au candidatii. Functionarii de acolo mi-au spus si numarul circularei: 8/4334 din 29 mai 2015 si mi-au citat articolele din lege invocate de CEC: art. 28 (h) si 44 (al 7) Cod Electoral si Legea cu privire la protectia datelor cu caracter personal. "Aveti dreptul doar sa veniti aici, la Cahul, si sa faceti cunostinta cu aceste documente, sa luati notite, dar sa le copiati - nu. Nici nu vi le putem expedia prin fax sau scanate prin mail, chiar daca ne trimieti un demers oficial", a spus functionara.

Circulara respectiva nu este, cel putin astazi pana la ora 15.00, nu era publicata pe site-ul CEC, iar la serviciul de presa al Comisiei nu a raspuns nimeni astazi dupa ora 15.00. Ma intreb ce se intampla? Nu pot fi eliberate jurnalistilor copii cu numele ascunse, de exemplu, cum face CNI cu declaratiile de avere?

Inteleg ca interdictia a aparut dupa controlul inopinat de sambata al celor de la CNPDCP.

Mi se pare ca o asemenea circulara incalca o alta lege: cea cu privire la accesul la informatie, care obliga functionarii sa ofere informatii presei la cerere. Ce spun juristii?

02 Jun 2015, 18:00 #15 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 10

Astazi, in cadrul unei mese rotunde a jurnaliștilor cu reprezentanții CNPDCP, aceștia ne-au dat de înțeles că ar trebui să ne luăm gândul de la ideea ca datele despre fondatorii firmelor din R. Moldova ar putea deveni publice. Și asta pentru ca numele și prenumele persoanelor reprezintă date cu caracter personal. Deci nu e vorba doar despre IDNO, adrese, averi.

Specialiștii de la Centru se scuză că astfel au fost formulate lucrurile în lege, dar, timp de opt ani, nu au gasit nicio posibilitate pentru a reveni asupra ei eliminând excesele.

Îngrădirea accesului jurnaliștilor la bazele de date de la Registru, CIS, Cadastru nu văd ce beneficii ar aduce societății și cetățenii, ale căror interese se jură că le protejează CNPDCP.

Apropo dacă ar fi să privim peste rapoartele de activitate ale CNPDCP din anii precedenți, am vedea că cele mai multe încălcări au fost descoperite de ei tocmai la procesarea datelor cu caracter personal de către procurori, executori judecătorești și alte categorii de funcționari. Nimeni nu pune însă problema introducerii unor reguli mai stricte pentr accesul acestor categorii la datele cu caracter personal ale noastre, cetățenii simpli ai R. Moldova.

01 Jun 2015, 00:34 #16 0

De acord, Alina! Din toate evenimentele care s-au produs recent în Moldova, ne facem impresia că specialiştii de la CNPDCP nu ştiu decât că toate datele trebuie protejate şi dezvăluite doar cu consimţământul persoanei vizate. Pentru ei nu există conceptul de interes public sau prioritatea dezvăluirii informaţiei în raport cu interesul persoanei de a o ţine închisă. Dar acestea sunt principii de bază în domeniul accesului la informație și a libertății de exprimare în subiecte ce ating viața privată și datele cu character personal.

Înregistrat: May 2022

Teme moderate: 3

31 May 2015, 22:56 #17 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 23

http://www.europarl.europa.eu/news/en/news-room/content/20150513IPR55319/html/Tougher-rules-on-money-laundering-to-fight-tax-evasion-and-terrorist-financing

Ne e mai usor sa obtinem date cu privire la firme in statele UE decat in Moldova. Datele cu privire la fondatorii firmelor nu pot fi secrete, caci orice persoana care intentioneaza sa procure-consume un bun al acestei firme - vrea transparenta, vrea sa stie de la cine ia produsul. Cu atat mai mult, in cazul demnitarilor care au firme private dar si acces la banii publici - despre afacerile si interesele lor trebuie sa se cunoasca imediat. In loc sa incurajam jurnalistii sa foloseasca mai mult aceste baze de date, noi le restrictionam accesul...

30 May 2015, 22:08 #18 0

Multumesc Vioricai Zaharia si lui Petru Macovei pentru comentarii si, in contextul lor, vreau sa atasez pentru cititorii acestui forum Decizia din 28 mai 2015 prin care CNPDCP a sanctionat Camera Inregistrarii de Stat, obligand-o sa nu mai dezvaluie date tertilor, presei etc. Adica s-a pornit problema cu initiativa Guvernului ca datele sa fie publice si accesibile oricui si s-a ajuns la faptul ca acestea nu vor mai putea fi accesate nici cu bani... Linkul la comunicatul de presa al CNPDCP este: http://www.datepersonale.md/md/newslst/1211/1/4810/
Nici nu vreau sa ma gandesc cum va mai face un jurnalist investigatii despre coruptie...
Dar oare toti ceilalti vor avea de castigat? Cine va avea de castigat, de fapt? Pentru ca toti (vrem sa) cumparam, vindem, sa ne angajam la sau sa colaboram cu unitati de drept: deci nu avem dreptul sa aflam cine sta in spatele companiei cu care am putea avea (avem) de a face?

Înregistrat: May 2022

Teme moderate: 3

30 May 2015, 16:30 #19 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 47

Bineînțeles că anumite date trebuie protejate de lege. La noi, însă, și în acest domeniu, ca și în altele, sau nu se face nimic, sau se face exces de zel. Același CNPDCP, de când a fost creat, mare treabă n-a făcut; apropo, directorul Centrului este în funcție din anul 2008, adică de 7 ani, și abia acum ”s-a sesizat” că informația publicată de CEC și cea furnizată de Camera Înregistrării de Stat contravine legii, așa cum o interpretează ei? Cam tardivă reacție, nu? Interpretarea pe care o dau ei acum legii este una abuzivă, din punctul meu de vedere. Să ne uităm la practicile majorității țărilor europene și să nu inventăm bicicleta moldovenească, că oricum o să ne iasă o căruță.
În câteva zile de activitate prodigioasă, CNPDCP a reușit să blocheze activitatea Comisiei Electorale Centrale care, cică, publică unele informații despre candidați care conțin date cu caracter personal, și a Camerei Înregistrării de Stat care, cică, furnizează, contra plată, date cu caracter personal protejate de lege. Dacă acest lucru într-adevăr este așa, atunci iese că ani la rândul statul, prin CÎS, a încălcat drepturile cetățenilor săi, și chiar a făcut o afacere din asta, iar un Centru special creat pentru protecția datelor cu caracter personal a tăcut mâlc. Deci, ar cam trebui dați afară și unii, și alții, nu?
Părerea mea este că toată această vânzoleală este una cu dedicație pentru jurnaliștii care, în ultima perioadă, au descoperit multe averi nedeclarate și interese încrucișate ale unor politicieni și oameni de afaceri. Iar aceștia au hotărât să ”strângă șuruburile”, adică să limiteze accesul la informație. Și - după ultima modă - să justifice asta prin grija nobilă față de datele cu caracter personal ale cetățenilor. La fel ca și în cazul cu legea de modificare a Codului audiovizualului, ”ambalată” frumos în stindardul luptei cu propaganda...

30 May 2015, 14:37 #20 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 64

Am impresia ca protectia datelor cu caracter personal a devenit paravan pentru altceva, ca sa nu zic abuzuri. Ma refer la actiunea de astazi, sambata, 30 mai, de la Comisia Electorala Centrala. In plina campanie pentru alegeriel locoale, cele trei site-uri ale Comisiei, de unde oamenii pot afla toata informatia utila (despre sectiile de votare, daca numele lor a fost sau nu inclus in lista electorala, despre procedurile de vot, documentele necesare etc.) au fost blocate nu se stie pana cand. Ma intreb daca nu cumva si cu exagerearea protectiei datelor se merge prea departe. Sper sa avem explicatii temeinice si cat mai rapide din partea celor doua institutii, dar sper si ca presa, care poate cel mai mult are nevoie de informatiile de pe aceste site-uri, sa fie insistenta in clarificarea a tot ce se intampla.

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta