Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Ce facem cu prezumția nevinovăției în era știrilor ”flash”?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Traversăm o perioadă în care ni se întâmplă destul de des să auzim despre X sau Y că a fost reținut sau arestat, fiind bănuit de fapte ilegale. Aceste știri-fulger sunt transmise imediat ce informația este comunicată de către serviciile de presă ale instituțiilor de drept. În încercarea de a fi primii cu știrea, puțini jurnaliști mai au grijă să echilibreze informația cu opinia celui bănuit sau a avocatului acestuia. În plus, peste un timp se poate dovedi că persoana a fost nevinovată, iar instanța l-a achitat. Pata însă pe reputația ei rămâne. Câți dintre jurnaliști își pun această problemă și se gândesc și la prezumția de nevinovăție, prezentă în legislație?

Vreau să vă amintesc că prezumția de nevinovăție este o instituție de drept penal, care are scopul de a apăra persoanele împotriva condamnării arbitrare, adică a declarării unei persoane vinovate de comiterea unei infracțiuni. Această declarare afectează imaginea și buna reputație a persoanei, aduce prejudiciu material și moral. Într-un proces judiciar cu jurați, această regulă devine crucială.

Știrile reprezintă, în mod firesc, o metodă de informare operativă a publicului despre evenimentele la zi. Ele pot conține elemente de fapt și judecăți de valoare. De aceea aș vrea să punctez câteva reguli, stabilite în art. 10, art. 8 și art. 6 par. 2 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, referitoare la relația dintre prezumția de nevinovăție și prezentarea știrilor:

- Regula bunei credințe. Jurnaliștii trebuie să prezinte știrile cinstit. Faptele trebuie să fie prezentate cu înțelepciune, în funcție de cazul concret.

- Regula interesului public asupra faptelor. Cu cât știrea prezintă mai mare interes pentru public, cu atât mai liber este jurnalistul în dezvăluirea ei.

- Atunci când prin știre pot fi afectate reputația și numele persoanei – vigilența jurnalistului trebuie să fie mai mare. În aceste cazuri jurnalistul este obligat să aleagă cuvintele potrivite, respectând balanța (un just echilibru) între necesitatea informării publicului privind evenimente de interes public și necesitatea respectării reputației și bunului nume al persoanei. În toate cazurile în care știrea face referire la o infracțiune jurnalistul este obligat să facă referire la prezumția de nevinovăție.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ne arată că există precedente când însuși oamenii legii au încălcat prezumția de nevinovăție. De exemplu, în cauza Păvălache contra României (Hotărârea din 14 octombrie 2011) Curtea Europeană a reţinut încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin declaraţiile procurorului care a afirmat în faţa jurnaliştilor cu ocazia arestării preventive a inculpatului că „toate probele converg către stabilirea cu certitudine a vinovăţiei inculpatului şi că se impune condamnarea acestuia, nimeni şi nimic neputându-l salva de la răspunderea penală”. 

Acestea fiind spuse, vă invit la o discuție în care să vedem împreună

Cum putem gasi mijlocul de aur în cazurile în care unii oameni sunt reținuți, arestați, presa informează despre ei, apoi s-ar putea dovedi că instanța îi achită?

Urmăresc jurnaliștii finalitatea faptelor pe care le descriu în știri? Câți dintre ei dau ulterior știri despre faptul că X a fost achitat?

Vi s-a întâmplat să fiți acționați în judecată de către persoane care au apărut în știri și ulterior au pretins că nu ați respectat prezumția de nevinovăție?

 

 

Ghid prezumtia de nevinovatie.pdf
Ghid prezumtia de nevinovatie.pdf

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

13 Oct 2015, 21:02 #1 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 13

Atunci cînd merge vorba de persoane publice banuite în comiterea infracțiunilor, este de interes public sa le cunoaștem numele, cum facem în cazul dat cu prezumția de nevinovăție ?

13 Oct 2015, 22:28 #1 0

În cazul persoanelor publice, presa trebuie neapărat să aleagă corect cuvintele care le folosesc în știre, chiar dacă informația este de interes public, dar regula de bază rămîine a fi aceeași, neapărat se indică statutul persoanel, dacă este bănuit, se indică că persoana este bănuită sau învinuită, e bine să se dea sursa, dacă sursa este organul de urmarire penală atunci se face referire la organul de urmărire penală. Mesajul presei trebuie sa fie foarte clar, astfel ca societatea sa înțeleagă că persoana nu a fost condamnată , persoana este doar cercetată penal, astfel respectîndu-se prezumția de ne vinovăție.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

30 Sep 2015, 17:14 #2 +1

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 6

Dar dacă acuzațiile au avut un impact negativ mai mare asupra lui decât dezmințirea? Are pârghii pentru repararea prejudiciului? Cum poate să probeze persoana cauzarea prejudiciului?

30 Sep 2015, 19:19 #2 +1

Codul civil prevede posibilitatea incasarii prejudiciului moral, material în situația în care acesta a fost cauzat. Ce trebuie să facă persoana care a avut de suferit și cum probează? Prejudiciul material poate fi compus din cheltuielile pe care le suportă persoana spre exemplu dacă asta i-a cauzat probleme de sănătate, dacă a suportat tratament și poate demonstra legătura cauzală între înrăutățirea sănătății și știrile difuzate, dacă poate proba prin bonuri de plată cheltuielile materiale atunci asta ar constitui temei de incasare a prejudiciului material. Dacă e să facem referire la prejudiciul moral suferit, în cazul dat conform precedentului CtEDO acesta nu trebuie demonstrat prin acte, este suficient ca persoana să descrie suferințele și frustrările pe care le are , e suficient ca să demonstreze ingerința ne justificată în dreptul său în cazul dat merge vorba de viața privată a persoanei, ca să evaluieze și să solicite incasarea prejudiciului moral. La fel persoana dacă își angajează un avocat poate solicita incasarea cheltuielilor de judecată

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

30 Sep 2015, 15:12 #3 +1

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 6

Și în cazul în care, persoana a fost achitată, iar jurnaliștii nu dezmint informația anterioară, atunci persoana cere în formă scrisă dezmințirea informației anterioare sau se adresează direct în instanță pentru repararea prejudiciului?

30 Sep 2015, 15:46 #3 +1

Persoana prejudiciată trebuie să se adreseze în scris în 15 zile din momentul publicării știrei pentru ca să fie dezmințită informația și poate solicita săi fie achitate prejudicii dacă acestea i-au fost cauzate. În situația în care nu s-a ajuns la o sluționare amiabilă a conflicutului persoana se poate adresa în judecată unde poate solicita cît obligarea dezmințirii atît și incasarea prejudiciului cauzat.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

30 Sep 2015, 11:54 #4 +1

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 6

"În toate cazurile în care știrea face referire la o infracțiune jurnalistul este obligat să facă referire la prezumția de nevinovăție."

Este suficient ca jurnalistul să spună ceva de genul: "dacă va fi găsit vinovat, pentru fapta dată, riscă X ani de închisoare"?

30 Sep 2015, 14:04 #4 +1

Obligatoriul la fecare articol care este legat de implicarea unei persoane in comiterea unei infracțiuni, jurnalistul este obligat să facă referire la prezumția de nevinovăție și să explice ce înseamnă aceasta, el poate spune că persoana X, ( bănuitul) riscă în caz că va fi găsit vinovat de instanța de judecată o pedeapsă cu privare de libertate de ex. dar în fiecare articol trebuie să indice că persoana se consideră ne vinovată pînă ce instanța nu va stabili vinovăția sa. Mesajul venit din partea presei că persoanei încă nu ia fost demonstrată vinovăția trebuie să fie foarte clar ..

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta