Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Țintește în presă!

Loghează-te pentru a putea comenta

Presa și justiția: amici sau inamici?

Смотри на русском языке

Categorie: Țintește în presă!

Traversăm o perioadă în care aflăm aproape în fiecare zi despre rețineri și arestări în cadrul dosarelor instrumentate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura anticorupție. Unele dintre aceste rețineri au făcut topul știrilor, grație imaginilor spectaculoase cu mascați și descinderi în forță, dar și a personalității celor reținuți și/sau ulterior arestați, condamnați. Publicul a așteptat și așteaptă în continuare cu interes detalii, imagini, condamnări… Uneori le primește, alteori, nu. 

În majoritatea dosarelor de rezonanță presa a avut acces la informațiile OFICIALE furnizate de către entitățile de comunicare ale instituțiilor de drept din țara noastră. Informația prezentată, cu câteva excepții, n-a oferit mai mult decât tradiționalele răspunsuri formulate de instituțiile de drept, bazate pe principiul lipsei publicității specifice urmăririi penale – ”nu putem oferi mai multe detalii pentru a  nu prejudicia ancheta”,”cauza se investighează, vom reveni ulterior cu detalii”, ”adresați-vă la serviciul de presă”. Câti dintre jurnaliști au încercat să treacă de ”zidul” serviciilor de presă și de spectacolul reținerilor? Câți dintre ei au intervievat și alte persoane decât procurorii sau ofițerii de presă ai instituțiilor de drept?
 
Există cazuri în care investigațiile jurnalistice pot crea așteptări exagerate publicului și pot induce o imagine greșită a unei stări de fapt, pe care numai o cercetare penală efectuată de către autoritățile abilitate o poate clarifica. Eventualele contradicții vor crea de cele mai multe ori dezamăgirea telespectatorului sau a cititorului. 

În condițiile în care există totuși o reticență a justiției față de transparență, singurele surse din care informația ce vizează o cauză penală ajunge la public sunt unitățile de comunicare ale respectivelor instituții. Unele dintre ele funcționează profesionist, altele mai puțin. Din cauza antagonismelor existente între presă și justiție nu ne putem bucura deocamdată de o comunicare deschisă, desfășurată echilibrat și imparțial pe un traseu cu două sensuri. Curtea Europeană de la Strasbourg afirmă: “Justice must not only be done, it must also be seen to be done” (nu e suficient ca justiția să fie facută, ci trebuie ca acest lucru să se și vadă).

Așa cum afirmă judecătorii și procurorii, presiunile pe care le resimt în cadrul investigării sau soluționării cauzelor penale sunt mai mari tocmai datorită atenției sporite acordate de public, ceea ce le poate afecta performantele profesionale, în detrimentul persoanelor aflate pe banca acuzaților. Aceste afirmații sunt cel puțin naive, din moment ce fiind persoane publice, judecătorii și procurorii trebuie să suporte criticile publicului în adresa activității și comportamentului lor, dar jurnaliștii nu ar trebui să treacă nici ei limita dintre comentariile bazate pe fapte la atacuri personale tendențioase. 

În fine, atât presa cât și justiția, trebuie să aibă un rol de informare și de prevenire a unor eventuale ilegalități. Ambele sunt in slujba cetățeanului și trebuie să acționeze în folosul acestuia, respectând limitele legale. Scopul comun al ambelor instituții implică independența lor, iar aceasta presupune, în mod evident, responsabilitatea pentru ceea ce spui, decizi și pentru tot ce ajunge în spațiul public. 

Vă invit să participați la dezbaterea ”Presa și justiția: amici sau dușmani?” și să vă expuneți părerea răspunzând la următoarele întrebări: 

În ce măsură jurnaliștii reușesc să ofere publicului informații clare și obiective referitoare la dosarele penale de rezonanță? 

Jurnaliștii transmit și alte informații decât cele transmise de serviciile de presă în cazul acestor dosare? Dacă nu, unde credeți că este problema? 

Care ar fi punctele comune între justiție și mass-media din țara noastră care ar trebui exploatate pentru a contribui la o mai bună informare a publicului despre modul cum se înfăptuiește justiția și, implicit, la sporirea încrederii în justiție?

Gid de bune practici jurnalistice_prezumtia nevinovatiei.pdf

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

Pagina 1 din 4

«1234»

23 Jun 2015, 14:15 #1 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Dragă Ana,
despre importanța independenței celor două instituții nici nu ar trebui să vorbim și sper că va veni ziua când subiectul va fi depășit... Pînă atunci, însă... Dacă jurnaliștii ar înțelege în ce măsură până și cele mai mici detalii, inclusiv tehnice, stau în rînd să formeze cadrul în care să vină o justiție calitativă și independentă, nu ar întârzia să caute și să sape pentru a descoperi scheme, interese deghizate... Și atunci investigațiile ar depăși numărul știrilor formale, despre „cine, ce, unde, când”.
Iar dacă nu căutăm, nu punem la îndoială, nu scriem... care sunt șansele că lucrurile se vor schimba și, mai mult, se vor schimba în direcția unei justiții obiective și calitative? Nu prea sunt șanse, atâta timp cât mergem paralel și doar ne „salutăm” respectuos uneori.

15 Jun 2015, 15:23 #2 0

Apropos, un exemplu al unui dosar care a fost cap de afiș citeva luni in urmă si care a fost uitat intre timp de presă.

http://curaj.tv/reportaj/justitie/cazul-lui-duplinschi-discutat-la-csm-judecatoarea-conoval-s-a-abtinut/

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

08 Jun 2015, 09:43 #3 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 7

Reiterez opinia mea, bazată şi pe jurisprudenţa constantă a CEDO că orice critică trebuie să fie obiectivă, cu bază factologică suficientă, judecăţi de valoare şi să aibă un scop bine definit, este necesar să se păstreze autoritatea puterii judecătorești și să se asigure respectul reciproc între judecători, jurnalişti, avocaţi şi alte persoane.

PS. Dacă cineva este interesat de jurisprudenţa CEDO în acest aspect vizualizaţi pagina web a Curţii Supreme de Justiţie unde veţi găsi rezumatele asupra unor hotărâri ale Înaltei Curţi de la Strasbourg la tema discuţiei..

http://despre.csj.md/index.php/jurisprudenta-cedo1/rezumat-hotararilor-relevante-ale-cedo/36-rezumat-hotarari-cedo-2014/266-rezumatul-hotararii-jalba-vs-romania-art-8-respectarea-vietii-private-publicarea-informatiei-defaimatoare

http://despre.csj.md/index.php/jurisprudenta-cedo1/rezumat-hotararilor-relevante-ale-cedo/36-rezumat-hotarari-cedo-2014/264-rezumatul-hotararii-lesquen-du-plessis-casso-vs-franta-art-10-non-violare-libertatea-de-exprimare

http://despre.csj.md/index.php/jurisprudenta-cedo1/rezumat-hotararilor-relevante-ale-cedo/37-rezumat-hotarari-cedo-2015/473-rezumatul-hotararii-morice-vs-franta-art-6-1-dreptul-la-un-proces-echitabil-si-art-10-defaimare

http://despre.csj.md/index.php/jurisprudenta-cedo1/rezumat-hotararilor-relevante-ale-cedo/36-rezumat-hotarari-cedo-2014/273-rezumatul-hotararii-salumaeki-vs-finlanda-art-10-non-violare

08 Jun 2015, 09:42 #4 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 7

Indiscutabil, presa este formatorul de opinie şi este uşor de deviat de la realitate la ceea ce urmăreşti. În ultima perioadă sunt întreprinse acţiuni importante menite să accelereze reforma justiţiei, fără mijloace financiare suplimentare, bazate doar pe iniţiativa şi dorinţa de a schimba lucrurile spre bine. Aş evidenția lansarea Centrului de reformă a sistemului judecătoresc, în cadrul căruia au fost lansate propuneri importante de modificare a legislaţiei în domeniul justiţiei. Evident, că implementarea unor modificări vor necesita careva cheltuieli, dar însăţi iniţiativa şi munca magistraților care fac parte din grupurile de lucru, este gratuit. Majoritatea din noi cunoaştem cât costă activitatea unor grupuri de lucru…..La lansarea Centrului au fost invitaţi şi reprezentanți ai societăţii civile, mass-media, media academică, autorităţi publice, a fost prezentat setul de propuneri spre a fi discutate public, timp de 30 zile, etc. Astfel de acţiune şi abordare reprezintă o notate pentru Moldova, dar şi în acest caz s-au găsit mijloace media care au prezentat acţiunile doar prin nuanţă neagră – că magistraţii încearcă să mimeze reforma, că încearcă să distragă atenția, să creeze impresia că doresc schimbări ei singuri din interiorul sistemului, etc..
Sau în aspectul: ONG-urile au criticat dur propunerile, etc. Pai aşa şi este, chiar se așteaptă o abordare critică a propunerilor, propuneri obiective din partea fiecăruia – asta şi a fost scopul lansării pentru discuţii publice.

08 Jun 2015, 09:26 #5 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 7

„amici sau inamici”?
Relaţia presa şi justiția trebuie sa fie una obişnuită, de colaborare, cu evitarea pozițiilor antagoniste sau prieteneşti. Sunt plăcut surprinsă, că mulţi dintre participanţi au apreciat relaţia dintre presă şi justiţie ca o relaţie care tinde să se îmbunătăţească, iar în unele opinii se apreciază chiar şi îmbunătăţirea acestora.
Ca reprezentant al sectorului justiţiei, în plus direcţia pe care o conduc are tangenţă directă cu presa, vreau sa Vă asigur că şi justiţia doreşte o colaborare eficientă cu mass-media, cu relatarea obiectivă a evenimentelor, investigarea cazurilor de comportament indecent, încălcarea normelor deontologice şi alte situaţii care sunt incompatibile statutului de magistrat. O critică obiectivă este cel mai bun remediu pentru asanarea sistemului.
Este foarte important factorul uman, calificarea şi competenţa jurnaliştilor şi celor care se ocupa de aceste relaţii în instituţiile judecătoreşti. Am încercat să discutăm despre acreditarea jurnaliştilor, despre specializarea lor, dar fără succes.
La fel, depinde de politica editorială a mediei, ce scop urmăreşte: de denigrare, de „fardare a imaginii” sau oferirea informaţiei pure, pentru ca consumatorii sa-şi facă singuri concluziile. Eu o prefer pe ultima.

03 Jun 2015, 22:08 #6 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 5

Cu certitudine, ambele tabere ( justiția și mass media) au nevoie una de alta. Intre ele există o legătură de interdependență. Prin intermediul mass media, justiția are posibilitatesa să se autopromoveze, să-și îmbunătățească imaginea, etc., iar mass media, prin intermediul colaborării cu justiția, ar putea să ofere diverse informații utile publcului larg. Ar fi bine, ca toți cei implicați să realizeze, că din această colaborare, ambele tabere vor avea de cules multiple avantaje. Dar cel mai mare beneficiar este cetățeanul. Întrebarea este: de ce există reticențe? Un dialog sincer, cu identificarea motivelor adevărate, ar putea constitui pastila amară, dar tocmai cea necesară pentru restabilirea sănătății.

Cit privește subiectele puse în discuție:

1.De cele mai multe ori jurnaliștii nu oferă info obiective și clare în dosarele de rezonanță. După mine, unul din motivele principale este că realitățile economice din domeniul pieței media nu pemite construirea unui sistem de jurnaliști specializați pe anumite domenii înguste a vieții sociale. În plus, mi s/a creat impresia, că deseori jurnaliștii lucrează contra cronometru. În aceste condiții, chiar dacă info este obiectivă, claritatea acesteia va avea de suferit.

2.Depinde de subiect, de persoanele implicate, de simpatiile politice a patronului publicației, etc. Preluarea comunicatului de presă este cel mai simplu mod de a avea o știre: rapid și fără riscuri.

3.Pentru identificarea răspunsului la această întrebarea este necesar ca cele două tabere să se audă reciproc

23 Jun 2015, 11:22 #6 0

Dragă Galina, vă mulțumim frumos pentru opiniile formulate.
Ceea ce ați menționat Dvs. denotă cunoașterea domeniului din ambele perspective.
Ceea ce face noi aici pe acest forum, încercă să găsim unele soluții care ar îmbunătăți acest dialog, l-ar face mai puțin formal și așa cum ați spus și Dvs. ar aduce beneficii cetățeanului, care este dezamăgit, debusolat și uneori chiar ignorant (nu neapărat cu rea intenție spun acest lucru).

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

02 Jun 2015, 10:19 #7 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 1

din Teorie & Experiență:
util e când Jurnaliștii sunt muncitori + îndrăzneți + culți,
iar Comunicatorii - receptivi și au cadru instituțional propice pt asta.

Mi-au plăcut cazurile când din presă îmi dădeau textele spre revizuire, prealabil comunicării. Dar, de multe ori dacă jurnalistul e bun, are echipă care nu-i permite să-și facă treaba destul de profesionist, nu se lucrează pro-activ etc.

Oare începe să devină un mit (de multe ori faptul) că presa are și Rol Educativ?...

05 Jun 2015, 16:40 #7 0

Îți mulțumesc pentru comentariu, dragă Emil.

Nu este un mit rolul educativ al presei, așa și este, direct sau indirect, conștient sau inconștient, dar presa educă, formează opinii, cultivă gusturi...

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

01 Jun 2015, 23:20 #8 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 8

Multe de spus, dar am să încerc să fiu succint:
1. De cele mai multe ori jurnaliștii se opresc la comunicatul de presă al instituțiilor care fac justiție. Motive pot fi multe: lipsa spiritului analitic, lipsa de experiență, control sau afiliere politică, etc.
2. În R. Moldova justiția este închisă. Și dacă oamenii din justiție nu comunică, ar trebui să-și dea străduința mai mult jurnaliștii să-i oblige să comunice. Când spun asta mă refer la crearea surselor, întreținerea lor, etc.

05 Jun 2015, 16:42 #8 0

Dragă Dumitru, merci frumos pentru comentariu postat la acest subiect.

Ce i-ar determina pe jurnaliști să ”sape” mai adînc decît comunicatele de presă, ce i-ar inspira sau motiva?

Aceeași întrebare ar putea fi adresată și exponenților justiției: care ar fi avantajele pentru care aceștia s-ar obosi să comunice cu presa mai eficient, mai des etc...? Există păreri, că magistații trebuie să-și facă meseria în liniște și independent, mai ales că nu au nici o obligație juridic vorbind de a comunica cu jurnaliștii, cu excepția cazurilor cînd procesele sunt publice poate.

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

01 Jun 2015, 22:42 #9 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Avem materiale bune si interesante despre justitie, avem investigatii serioase, care elucideaza diverse aspecte aceea ce se intampla sau nu se intampla in justitie.
Dar tinand cont de importanta acestui domeniu, parca tot ar mai trebui investigatii, departe de "imagini spectaculoase sau personalitati".
Si jurnalistii insistenti au demonstrat ca se poate depasi cadrul informatiilor oficiale, care sunt de multe ori cu atatea ne-spuse. Sau cel putin de incercat de a le depasi. Pentru ca lucrurile interesante sunt dincolo de partea "oficiala". Ba mai mult, uneori lucrurile interesante si cele in care jurnalisti ar putea interveni pentru a le schimba, pentru a-si exercita puterea, nici macar nu stau intr-un rand cu lucrurile care se discuta.

05 Jun 2015, 16:47 #9 +1

Dragă Mihaela, îți mulțumesc pentru comentariu.

Din ceea ce ai comentat, deduc că ai avea și niște idei/propuneri cum am putea face ca aceste investigații să apară?

Dacă în urma unei investigații jurnalistice în domeniul justiției, va avea de suferit jurnalistul sau instituția media din care acesta vine (or noi am avut mai multe cazuri de acest gen) îi va dispărea cel puțin pentru o perioadă entusiasmul de a mai face asemenea investigații, dacă nu se va simți protejat, motivat etc...Și una din posibilele căi de apărare sau protecție ar fi adresarea acestuia într-o instanță judecătorească pentru a-și apăra drepturile. Se complică ecuația, nu-i așa? Concluzia firească: și presa și justiția trebuie să fie independente. Demascarea unor ilegalități din ambele tabere nu ar trebui să afecteze funcționalitatea acestora, sistemic vorbind...

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

01 Jun 2015, 19:53 #10 0

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 59

Referitor la ce a spus Veronica Mihailov despre investigatiile jurnalistice si acuratetea reproducerii spuselor juristilor sau a prezentarii faptelor referitoare la diferite chestiuni din justitie. De regula, jurnalistii buni, atunci cand au o piesa grea, adica o investigatie muncita, cu probe si documente, o dau unor juristi sa se uite pe ea inainte de publicare pentru a fi siguri ca nu au gresit nimic. De aceea investigatiile jurnalistice bune mai rar sufera de carente de documentare sau de folosire a terminologiei juridice.

05 Jun 2015, 16:54 #10 0

Merci, dragă Viorica de precizare. Serviciile juriștilor de care pomenești mai sus, de regulă sunt gratuite? Oricare instituție media își poate permite acest lucru?

Mi se pare o practică foarte bună, mai ales cînd sunt implicate cunoștințe specializate cum ar fi cele din domeniul bancar, fiscal etc...Atît doar că nu știu pe cît de accesibilă poate fi din punct de vedere financiar?

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 4

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta