Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management Media

Loghează-te pentru a putea comenta

Sursele de finanțare în mass-media

Смотри на русском языке

Categorie: Management Media

Mass-media nu este o activitate tocmai profitabilă în Republica Moldova. Dacă nu ești afiliat unui partid de la guvernare sau nu te afli sub aripa unui om de afaceri influent, opțiunile care asigură sustenabilitatea unei organizații de presă sunt limitate.  

În textul de mai jos, însă, nu este tratat subiectul în care un (oarecare) businessman, uneori tot el prin cumul deputat, lider de partid, ministru sau funcţionar la stat, virează generos o anumită sumă pentru funcționarea unui organ de presă. Aici dezbatem o altă temă: de unde luăm bani pentru a deschide și/sau întreține o organizație media fără a ne intersecta cu genul de persoane sus menționate.

Granturile, cele mai căutate

Majoritatea organizațiilor media independente din țara noastră probabil nu-și pun sarcina de generare a profitului, urmărind mai degrabă scopuri legate de monitorizarea și semnalarea unor probleme acute pentru societate și mai puțin interesul comercial. Astfel de organizații din start mizează pe suport nerambursabil din partea donatorilor și doar la o etapă mai târzie încep a căuta surse alternative de finanțare. Pentru începătorii care nu dispun de mijloacele necesare pentru lansare și dezvoltare, donatorii externi devin singura sursă pe care pot conta. 

Granturile sunt printre cele mai râvnite resurse, deoarece asigură funcționarea organizației o perioadă previzibilă. Multe organizații nu se opresc la primul grant și, acumulând experiență la administrarea acestuia, continuă să aplice la concursurile anunțate de finanțatori, neglijând alte opțiuni de finanțare, iar granturile, cu timpul, rămân pentru ele singura sursă care le acoperă necesitățile financiare.

Alte instituții media includ obiective economice în strategia de dezvoltare și – în funcție de avantajele de care dispun – monetizează conținutul prin publicitate (dacă au audiențe mari) sau abonamente (dacă au conținut exclusiv), sau prin ambele, ceea ce se întâmplă însă mai rar. Mulți manageri în sectorul mass-media constată că veniturile din publicitate sunt în scădere, fiind tot mai dificil de obținut contracte directe cu furnizorii de reclamă pentru afișarea clasică a bannerelor și rularea de spoturi promoționale; cei din urmă preferă agenții de publicitate care administrează volume mari și lucrează cu o mulțime de clienți concomitent sau rețele-gigant gen Google sau Facebook, care asigură o eficiență mai mare la un preț foarte mic. Pe de altă parte, distribuirea veniturilor din publicitate între audiovizual, print și online nu este tocmai uniformă: televiziunile înghit cea mai mare parte a bugetelor publicitare, iar ziarele sunt constrânse să accepte orice sumă propusă. Deși atractivitatea online-ului pentru advertiseri este în creștere, iar potențialul presei electronice este foarte mare, fluxurile publicitare în acest sector sunt încă subțiri în comparație cu TV-ul. 

În ceea ce privește abonamentele, acestea se referă aproape în exclusivitate la ziare, numărul cărora, însă, scade în fiecare an. Vânzările de ziare prin abonament și rețelele de distribuție aduc circa 20-30% din venituri și multe publicații periodice participă la competiții de granturi pentru a rămâne pe linia de plutire, dar nu neglijează nici ofertele publicitare. Într-o măsură foarte mică și presa online oferă conținut contra plată, însă astfel de organizații sunt foarte puține în țara noastră. Este vorba despre agențiile de știri clasice, unde cota abonamentelor constituie 70%, și unele portaluri specializate. 

Un astfel de portal este și Mold-Street.com, care vinde o parte mică din conținut. Portalul are un număr nesemnificativ de abonați, între 20 și 30 lunar, majoritatea fiind persoane fizice. În comparație cu primul an, când erau doar 3 abonați care achitau jumătate de euro pentru 12 luni, lucrurile au avansat până la 2.5 euro lunar și câte 3 abonați noi în fiecare lună, dintre care unul achită prețul anual, iar ceilalți doi cumpără abonament pentru o singură lună. 

Cu persoanele juridice lucrurile merg mai lent, dar acestea plătesc mai mult. În pofida creșterilor, abonamentele reprezintă doar circa 2% din totalul de vânzări, iar cea mai mare parte a bugetului o constituie, totuși, granturile (peste 90%). Din banii acordați de instituțiile internaționale echipa implementează, în medie, câte două proiecte jurnalistice anual. Publicitatea contribuie în jur de 8% la bugetul portalului. 

Inițial echipa a sperat să acumuleze 20-30% din publicitate, dar intrarea noastră pe piață a coincis cu criza social-politică și economică provocată de frauda bancară din 2014. Una din consecințe a fost contractarea pieței de publicitate și chiar dacă ne-am pus pe picioare bune într-o nișă mică, dar omogenă și cu audiență ”calitativă”, obiectivul nu a putut fi atins nici până astăzi. Astfel, rămânem în continuare dependenți de sursele externe de finanțare și este evident faptul că până la formarea bugetului din câștigurile proprii mai este mult. 

Diversificarea întârzie

Unele organizații media din Moldova oferă în chirie spații pentru conferințe de presă, organizează dezbateri și alte evenimente, însă cu asta se cam termină diversitatea de finanțare a presei în țara noastră.

Nu prea am auzit despre donații (inclusiv anonime) din partea auditoriului larg (cetățenilor), o formă foarte răspândită de finanțare în țările cu democrații avansate, și cred că acest fapt are legături cu mentalitatea învechită a majorității societății, cultura generală joasă a consumatorilor de informații, încrederea zdruncinată în mass-media și deficitul bunelor practici occidentale în jurnalismul moldovenesc. În Moldova există câteva instituții media care intenționează să integreze sisteme de plăți online anume pentru donații, dar se pare că încă n-au avansat din punct de vedere tehnic în direcția respectivă. 

De asemenea, mass-media online are posibilitate să creeze magazine pentru comerț electronic cu diverse obiecte și produse (cărți, de exemplu) – o altă modalitate în trend de a face niște parale în plus. 

Astfel, cele trei modalități sus-numite – granturile, publicitatea și abonamentele – reprezintă principalele canale de finanțare a presei neafiliate în Republica Moldova. 

În acest context, managerii de organizații media, redactorii și jurnaliștii sunt bineveniți să-și împărtășească unele idei vis-a-vis de următoarele întrebări, în cazul în care acestea sunt relevante și adecvate situației în care se află: 

  • Care este experiența organizației pe care o reprezentați la capitolul finanțare? De unde ați luat primii bani? Ce canale de finanțare utilizați în prezent? 
  • Care model/canal de finanțare vă pare cel mai sigur în condițiile actuale în Moldova? 
  • Ce opțiuni de finanțare mai cunoașteți și în ce măsură pot fi implementate de către organizațiile media din Moldova? 
  •  

30 Oct 2017, 14:47 #1 0

O solutie eleganta, care, desi nu rezolva problemele financiare instantaneu, reprezinta o optiune de sustenabilitate pe termen lung.

https://www.journalism.co.uk/news/dutch-start-up-the-playwall-is-giving-readers-the-option-to-pay-for-online-content-by-answering-questions/s2/a712351/

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

29 Oct 2017, 22:31 #2 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 2

Salut!

Muncesc la publicatia StartupCafe.ro, Romania.

Pt. noi inceputul a fost mai usor (acum 2 ani), pt ca suntem o publicatie realizata de HotNews cu sprijinul companiei Google. Beneficiem de puterea editoriala a HotNews.ro si de promovare (crossuri pe HN) si primim bani de la compania Google Romania, prin proiect.
Mai obtinem venituri din publicitate.

Nu cunosc situatia din Moldova, dar la noi, in Romania, nu vad un model de business media sustenabil, atat timp cat cititorii nu sunt dispusi sa plateasca pentru produsul jurnalistic, iar publicitatea este intermediata de agentii de publicitate care retin cea mai mare parte din bugetele de promovare si reclama oferite de clienti.

Ca optiuni decente de finantare in media am intalnit: organizare de conferinte si dezbateri cu sponsori (practic tot de reclama vorbim), variante premium ale unor publicatii on-line, disponibile contra cost (subscription), proiecte speciale, in care o companie mare vrea sa dea bani pentru a aparea ca sponsor, sustinator al unei campanii media constand in articole premium pe un subiect marginalizat de regula de catre presa (si aici tot de reclama vorbim), site-uri de anchete si reportaje realizate ca ONG, care pot primi donatii de la cititori (pay pal sau alte modalitati de plata), dar acolo nu mai e business de presa.

Claudiu Zamfir, www.StartupCafe.ro, Romania

20 Oct 2017, 19:21 #3 0

Poate ar trebui ca Universitatea si Scoala de Studii Avansate de Jurnalism sa accepte ideea ca informatia este marfa si ea? Ca pretul unui articol depinde de calitatea lui? Ca sansele de a vinde stirile sunt direct proportionale cu numarul de principii deontologice respectate? De ce nu s-ar incheia sesiunile de instruire ar trebui cu intrebarea: "Voi ati cumpara ceea ce ati scris acum? Cat platiti?" :)

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

19 Oct 2017, 18:06 #4 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 16

Aurel, tema propusă de tine e foarte actuală. Păcat că discutăm prea puțin despre asta, la modul serios. Eu cred că orice instituție media independentă trebuie să se preocupe în permanență de diversificarea surselor de finanțare. De bugetul de care dispui depinde ce echipă ai și, implicit, ce conținut propui consumatorilor. Este adevărat că posibilități nu sunt prea multe, dar ele există, totuși. Și aici mă refer, în primul rând, la concursurile de granturi la care suntem eligibili.

Puțini sunt cei care vând conținutul propriu-zis sau au publicitate. Dar asta depinde și de profilul portalului. E mai greu să obții publicitate pentru un site specilizat pe teme anticorupție, așa cum a zis anterior și colega mea, Anastasia Nani. Nu știu cât de eficiente sunt abonamentele pentru care am văzut că optează unii colegi. În acest sens, cred că e evoie să educăm publicul. Oamenii nu sunt obișnuiți că o informație bună presupune niște costuri.

18 Oct 2017, 15:31 #5 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 5

Din punctul meu de vedere, în Moldova sunt extrem de puține medii care pot să-și acopere cheltuielile. De profit, nici vorbă...Dacă este 1 sau 2, dar ș...

În general, piața media este una foarte mică și extrem de televizată, ca să-i spun așa. Prețul la publicitate diferă extraordinar de mult, de la o medie la alta. Din păcate, clienții preferă în continuare să azvârle bani spre televiziuni, în proporție de 80% din piață. Restul ajunge la online, radio, outdoor și print. E o problemă foarte mare de mentalitate a celor care dau bani în media, dar asta e o altă discuție.

Dacă e să te mai uiți care e situația pe piața de TV, atunci înțelegi cam unde merg banii de pe media...

Noi, de mai bine de 2 ani ne acoperim cheltuielile 100% din publicitate. Alegerile și instabilitatea politică reprezintă mană cerească pentru orice medie. E obositor însă să muncești doar pentru a achita salariile și să amâni datoriile de pe o lună pe alta. În plus, acest model nu-ți permite să fii competitiv în ceea ce privește ofertele salariale, ori, motivația financiară este în 90% definitorie pentru alegerile pe care le fac profesioniștii media... Iar astfel, te transformi într-o pepinieră de jurnaliști.

Cu riscul de a supăra, dar, salarii mari se oferă în 3 cazuri:

1. mediile subvenționate de politic + alte entități economice afiliate politicului
2. mediile subvenționate prin granturi
3. medii retransmise din alte țări cu bugete anuale

Toate comportă aceleași riscuri - sustenabilitate... Nu vreau să deschid parantezele, dar la punctul 2, se atestă o anumită preferențialitate între finanțator și beneficiar, care uneori capătă accente greu de înțeles. Ca de exemplu momentul când medii listate la burse internaționale sunt beneficiare de granturi, sau când vezi cum un număr de medii beneficiază de suport inclusiv financiar fără un call for projects, evaluare transparentă sau motivare...Exemple sunt, și nu puține, dar nu cred că e corect să le scot în față...

Iar dacă în cazul publicațiilor de investigații este un lucru normal, ori by default, aceste instituții de presă nu pot fi comercial eficiente, în cazul unor media comerciale, apar întrebări.

La final, revenind la piața de publicitate, mai este factorul relațiilor publisher - agenții. Ori, din păcate, agențiile sunt extrem de influente pe piață și, practic, publisher-ul nu are nicio soluție în fața lor

17 Oct 2017, 17:02 #6 0

Cu publicatiile de investigatiile lucrurile intradevar sunt dificile cand vorbim despre finantarea lor. Granturile par a fi singurele resurse la dispozitia redactiilor de investigatie in prezent, insa am impresia ca nu au fost explorate pana la capat toate oportunitatile. O solutie ar fi implementarea unui mecanism de donatii de la cititori. A integra un procesator de plati online nu este o problema. Este cert faptul ca dupa asta nu va ploua cu bani peste redactiile respective, insa vor acoperi o parte din costuri (de exemplu internetul si telefonia), care vor face viitoarele proiecte depuse la finantatori mai competitive. Este elocvent in acest sens experienta lui Alexei Navalnii si RainTV (ofer sursele in rusa deoarece in engleza nu toti ar putea sa inteleaga):
- #donate" target="_blank">https://2018.navalny.com/#donate
- https://tvrain.ru/helpcenter/

Mold-Street.com a avut si experienta de abonare prin SMS, care nu a fost prea reusita. Dar asta a fost acum 3 ani, lucrurile ar putea sa se schimbe si acum donatiile sau abonamentele mesajelor SMS ar putea sa prinda un trend.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

16 Oct 2017, 22:52 #7 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 4

Noi, la stirilocale.md și agrobiznes.md, menținem activitatea redacției exclusiv din banii de pe publicitate. E greu, dar interesant. Posibil ar fi o idee bună să aplicăm pentru un grant, dar iată că până acum nu ne-am făcut timp de asta. În rest, bugetele se concentrează tot mai mult la actorii mari și importanți (Fb, Google, Mail.ru). În acest context site-urile de știri sunt nevoite să concureze pe piața de reclamă per nr. de utilizatori.

12 Oct 2017, 19:25 #8 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 29

Acest subiect este unul foarte sensibil, în condiţiile în care instituţii de presă cu jurnalişti oneşti au rămas atât de puţine. Nu e o taină că reporterii care realizează investigaţii sunt plătiţi din granturi din exterior. În prezent, doar asta le poate asigura independenţa. Este foarte complicat să aduci publicitate la un portal care publică investigaţii sau texte cu elemente de anchetă. Şi dacă e să fiu sinceră, mă întreb dacă e cazul sau dacă mici contracte de publicitate ne-ar putea ajuta sau dimpotrivă... Multe întrebări, deocamdată fără răspuns.

12 Oct 2017, 16:20 #9 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 18

e o temă foarte importantă, dar e foarte greu de comentat constructiv la acest moment.
da, sursele alternative de finantare sunt extrem de importante, dar în actualele condiții o redacție care face conținut de investigație, etic și deontoligic, are atâtea probleme impuse de autorități (acces restricționat la informații, taxe înalte pentru informații, amenințări, procese în instanță cu solicitări de sume exorbitante, distribuția proastă a tirajelor, monopolizarea publicității), încât efectiv nu există timp și forțe să te ocupi de dezvoltarea propriu-zisă a instituției media, îți ajung bani și timp doar pentru luptă și supraviețuire.

12 Oct 2017, 16:10 #10 0

Ori tema e prea sensibila si lumea nu vrea sa divulge secretele finantarii, ori textul raspunde la intrebarile puse si nu prea este de comentat :).

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta