Cotațiile au atins valori record, astfel că un euro a ajuns să coste pe piața moldovenească și 29 de lei, iar un dolar - 25 de lei. Pe acest fundal, au avut loc valuri de scumpiri.

Există opinii potrivit cărora leul a fost devalorizat artificial pentru a justifica majorarea prețurilor, care însă, nu au fost reduse după ce cursul valutar s-a stabilizat. Alte voci spun că situația este este o consecință a „furtului de câteva miliarde de lei de la Banca de Economii”.

O analiză efectuată de economiştii de la Expert-Grup, care au încercat să ofere unele răspunsuri, a apărut abia la sfârşitul lunii februarie. Concluziile: oferta de valută s-a diminuat din cauza scăderii exporturilor, remiterilor și investițiilor străine directe (pe fondul condițiilor economice și politice dificile din țară și regiune), iar creșterea cererii de valută a putut fi determinată de factori speculativi. Analizând datele secundare, interviurile experților și ale autorităților publice, putem deduce că aceștia (factorii speculaivi - n. n.) pot fi asociați cu tranzacțiile în proporții deosebit de mari de procurare de valută străină operate de către anumite bănci implicate în scheme suspecte, despre care s-a vorbit foarte mult în public în ultimul timp, au notat economiştii de la Expert-Grup.

Doru Petruţi vă invită la dezbaterea „Criza leului: manipulare informaţională ca paravan pentru scumpiri?” şi vă îndeamnă să vă expuneţi opinia, răspunzând la întrebările:

Până la urmă, ce a înțeles publicul? A fost ajutat de presă să înțeleagă ce se întâmplă sau a fost ghidat spre panică?

Cât de insistentă a fost presa în aflarea adevărului în special în zilele când cotațiile valutare au atins apogeul?

Publicul a avut informaţii din partea tuturor actorilor implicaţi şi responsabili de situaţia cu cursul valutar?