Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Deontologie și profesionalizare

Loghează-te pentru a putea comenta

Dragi colegi, includem noțiunea de fals în Codul Deontologic?

Смотри на русском языке

Categorie: Deontologie și profesionalizare

„Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica, şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false, nu vor fi publicate”. Aceasta este o prevedere din Codul Deontologic al Jurnalistului din România,  elaborat de organizațiile membre ale Convenției Organizațiilor de Media în anul 2010.

Nu în toate codurile care stabilesc norme etice pentru jurnaliști găsim această noțiune formulată expres. S-a prezumat, probabil, că ar fi suficiente prevederile despre factologie și verificarea informației. Experiența ultimilor ani ne arată însă, cel puțin pentru Republica Moldova, că acestea nu sunt suficiente. Am avut, atât pe bloguri, cât și în unele instituții de presă, cazuri de publicare a informațiilor false, indiferent dacă au fost preluate sau „produse”. Ce-i drept, odată cu trecerea campaniei electorale și „moda” la știri false în media de la noi a trecut (aceasta fiind înlocuită cu omniprezentele speculații și semi-adevăruri), dar cine știe ce ne așteaptă la alegerile următoare? Apare, în mod firesc, întrebarea: este nevoie să includem „falsul” în Codul Deontologic

Evident, existența acestei noțiuni în codul valabil pentru jurnaliștii români nu înseamnă, în mod automat, că în spațiul mediatic din România nu apar știri false.  Nici pentru Republica Moldova nu ar fi un panaceu. Totuși, prezența acest noțiuni în Cod ar fi cel puțin un răspuns pentru cunoscuta replică „ce nu este interzis este permis”. 

La fel, în breaslă se discută și despre o altă noțiune care afectează jurnalismul: propaganda. „Un jurnalist pe care publicul l-a prins o singură dată că a făcut propagandă nu mai are credibilitate. Oamenii nu-l mai cred, chiar dacă face ulterior muncă cinstită. De ce? Pentru că oamenii nu vor putea verifica când el face jurnalism și când propagandă” - ne-a spus, la un seminar, un membru al Consiliului de Presă din Germania, jurnalist cu o experiență de muncă de peste 30 de ani. 

Ce facem cu propagandiștii noștri? Că propaganda nu e jurnalism asta e clar. Putem introduce acest termen în Codul Deontologic? Apropo, am auzit că se intenționa includerea acestei noțiuni în Codul Audiovizualului. Să vedem dacă se va ajunge la asta. 

Ar mai fi și alte aspecte de discutat referitoare la eventuale modificări ale Codului Deontologic. Printre ele, citarea exactă și nu evazivă a sursei, responsabilizarea portalurilor care pretind că fac jurnalism să își publice adresa, numele proprietarilor și ale autorilor, dreptul jurnaliștilor de a refuza să execute sarcini redacționale care contravin regulilor profesiei sau convingerilor lor etc.   

Vă invit, dragi colegi, să discutăm despre ce prevederi deontologice am avea nevoie, dar nu le găsim în actuala redacție a Codului: 

Credeți că este necesară introducerea noțiunii de „fals”?

Dar a noțiunii de propagandă?

Ce soluții propuneți pentru responsabilizarea autorilor „necunoscuți”, adică a celor care publică, în special pe online, conținut, dar nu asigură a legătură inversă cu cititorii, adică nu-și publică numele, adresa sau proprietarii? 

Ce alte modificări credeți că necesită Codul Deontologic? 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

19 Jun 2017, 23:12 #1 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 6

Cred că este necesară nu doar introducerea noţiunii de “fals” sau “propagandă”, dar şi sancţiuni pe potrivă. Or, ştim deja, din proprie experienţă, care poate fi impactul ştirilor false şi cum acestea sunt consumate de către public. Uneori din lipsa unei alternative informaţionale, alteori din nedorinţa de a consulta şi alte surse, cetăţenii, pur şi simplu, devin victimele informaţiilor false.

19 Jun 2017, 18:30 #2 0

Lilia, Natalia, sunt de acord cu voi ca jurnalistul prin definitie ar trebui sa informeze corect si sa publice doar informatii verificate si despre care are convingerea ca sunt veridice. Realitatile cer insa si mici (sau mari) adaptari. Cine s-ar fi asteptat acum 10 ani, de exemplu, la avalansa de stiri false si manipulatoare pe care le avem astazi, nu doar de pe piata media interna, dar si de pe cea externa? Sunt de acord ca includerea notiunilor concrete de fals si propaganda in Codul Deontologic ar reprezenta un filtru suplimentar si ar oferi o mai mare claritate prevederilor documentului.

Înregistrat: Nov 2024

Teme moderate: 5

19 Jun 2017, 18:26 #3 0

Anastasia, ai dreptate, tocmai de asta cred ca jurnalismul profesionist ar trebui fortificat si dezvoltat, cu timpul, tot mai mult public va incepe sa distinga intre fals, semi-adevar si informatia care merita citita. Multumesc pentru onipie si contam pe ajutorul vostru atunci cand vom opera completari la Codul Deontologic.

Înregistrat: Nov 2024

Teme moderate: 5

19 Jun 2017, 14:58 #4 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 40

Rectificare: (ne)ştirea pe Moldovandream.com a apărut pe 22 februarie 2016.

19 Jun 2017, 14:47 #5 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 40

Codul Deontologic trebuie adaptat în funcţie de tendinţele din domeniul mass-media, părerea mea. Au apărut atât de multe falsuri că e aproape imposibil să ţii pasul şi să explici publicului ce e fals şi ce e adevăr. Păcat e că de multe ori articolele la patru ace, scrise de jurnalişti care se conduc de prevederile din Codul Deontologic, nu au atâta trecere cum o au textele de pe aşa-zisele site-uri de pamflete. Este suficient să amintesc despre cei 30.000 de sirieni... Această ne-ştire a apărut mai întâi pe Moldovandream.com în februarie 2011, ca să obţină "sens" câteva luni mai târziu.

18 Jun 2017, 01:31 #6 0

Nata, ai explicat foarte simplu cum falsurile sunt luate, uneori, drept adevaruri. E bine, totutusi, ca unii oameni nu le cred din prima si cauta si alta sursa, in cazul dat, pe tine. Din pacate, unul dintre pericolele falsurilor este ca favorizeaza raspandirea neincrederii in presa, in general. Cei care dau peste astfel de falsuri mai des s-ar putea sa inceapa, cu timpul, sa nu mai creada in ce le spun chiar si oamenii onesti, crezand ca totul e o dezinformare... Multumesc pentru opinie!

Înregistrat: Nov 2024

Teme moderate: 5

17 Jun 2017, 16:34 #7 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 13

o daaa, eu numai in ultimile zile vad distribuiri pe facebook ale siteurior de propaganda sau inventate special pentru a dezinforma oamenii si cei mai multi nu stiu sa sorteze ce e bun de ce e rau. Cum scapam de ele, cum oprim asa chestii pentru ca eu imi dau seama ca nu putem mereu sa stam de veghe si sa anuntam pe fiecare sa fie atenti la ce citesc si ce urmaresc. Mi-i trist cand ajung la serviciu si aud cum fetele ma intreaba(macar bine ca fac asta) ''Nata, da ce-i drept ca Filat o fugit din inchisoare sau s-a spinzurat?, Nata da-i drept ca Maia sandu e cu Usatai, etc'' Trebuie sa fiu atenta si sa explic ca NU trebuie citit niciodata si de crezut. Vreau sa scapam de asta si trebuie introduse aceste notiuni de FALS si PROPAGANDA mai mult ca niciodata acum

17 Jun 2017, 13:45 #8 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 17

Știrile false, propaganda și manipularea acaparează tot mai mult teren, de asta e necesar să căutăm soluții și să protejăm consumatorii de presă de impactul acestor așa-zise noutăți. Chiar dacă prin definiție un jurnalist este obligat să furnizeze publicului doar știri veridice, bazate pe cel puțin două surse, realitatea ne demonstrează că sunt necesare și alte reglementări. Eu cred că noțiunea de „fals” și propagandă trebuie incluse în Codul Deontologic. În afară de aceasta, legea ar trebui să oblige proprietarii de site-uri să indice o adresă sau alte date de contact, deoarece publicul are tot dreptul să cunoască autorii știrilor postate.

17 Jun 2017, 12:36 #9 0

Înregistrat: Nov 2024

Postări: 24

În ultima perioadă, situația dim media din țara noastră a scăpat de sub control, deoarece colegii jurnaliști se lasă folosiți de politicieni sau persoane cu interese. Jurnalistul a devenit portavocea politicului, iar pentru minciunile acestora sunt diseminate prin vorba/mâna colegilor jurnaliști.

Da, deoarece suntem martorii unor avalanșe de dezinformări, ar trebui ca noțiunea de FALS să fie inclus în Codul Deontologic . Deși, prin definiție, jurnalistul trebuie să slujească adevărului, totuși ar trebui să mai existe un filtru, prin care publicul să fie protejat de minciunile mediatice.

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta