Sunt aproape 4 luni de când modificările “anti-propagandă” operate la Codul audiovizualului au intrat în vigoare. Noile reglementări ar urma să protejeze spațiul informațional al Republicii Moldova de tentativele de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior și să nu admită provocări cu caracter mediatic. Asta înseamnă că programele informativ-analitice, marca Kiseliov și altele, nu mai răzbat deja în spațiul nostru informațional. Ne simțim oare mai în siguranță? Desigur că e devreme să facem unele bilanțuri, dar să vedem ce avem în loc. 

După o privire aruncată pe programul zilei la una dintre televiziunile „atinse” de această lege vedem ușor cu ce a fost umplut spațiul informațional, vidat de emisiunile propagandistice. La RTR, de exemplu, în cea mai mare parte a zilei se difuzează seriale de producție rusească. Din ele moldovenii află viața și moravurile rusești sub toate formele - de la viața pe front, lupta pentru Rusia și activitatea polițiștilor până la scene din „glubinca” țării. O bună parte din ele, daca tinem cont de mesajele promovate, au totusi o pronunțată componentă ideologică. 

Și la NTV o parte din timp este ocupat, în această perioadă, de un serial, „Ciujoi”, iar la REN TV regăsim în program celebra emisiune „Voennaia Taina”, pentru o ediție a căreia, ce conținea falsuri și informații manipulatoare, CCA a penalizat postul în anul 2015. 

Mă întreb dacă cei obișnuiți cu aceste posture tv sunt, astfel, într-adevăr protejați de propagandă. Or, filmele, devenite acum mai multe, și programele de divertisment transmit și ele, de multe ori, mesajele propagandei oficiale. 

În cazul altei televiziuni, Pervâi Kanal, jurnalele rusești au fost înlocuite cu ediții de știri locale care, nici ele, nu sunt străine de elementele manipulării și propagandei, doar că e prezent „specificul local”. 

Predilecția pentru astfel de filme și emisiuni difuzate de posturile rusești este determinată și de faptul că limba rusă este vorbită de majoritatea populației și factorul lingvistic influențează preferințele direct.

Una peste alta, un nou sondaj Barometrul Opiniei Publice, dat publicității recent, la 14 mai, arată că televiziunea rămâne principala sursă de informare a populației - 77 %, chiar dacă încrederea în produsele de televiziune este mai scăzută decât consumul - 38%. Ne întrebăm, firesc, dacă publicul a resimțit cumva schimbările menite să o protejeze de propagandă. 

Până se vor face măsurări mai sofisticate în acest sens si sper ca se vor face,  vă propun să discutăm subiectul în cadrul acestei dezbateri. 

Care sunt  primele dvs. impresii de după interzicerea programelor propagandistice?  

Avem mai puţină propagandă în spaţiul media?

A rezolvat cel puţin parţial modificarea Codului Audiovizualului această problemă sau sunt inradacinate, dictate de alte? 

Mai suntem sau nu influenţaţi de apanajul propagandistic străin?