05 Aug 2016, 14:05 #11
0
Ma tem Ionis ca in oceanul acesta de informatii despre care vorbesti tu incepe sa fie greu sa mai intelegi ce este corect si ce este gresit. Stirile la acelasi subiect sunt uneori total diferite de la o institutie de presa la alta. Adevarul este undeva la mijloc, iar postarile pe retelele de socializare vorbesc uneori despre asta. Anume pe aceste platforme on-line jurnalistul trebuie sa incerce sa analizeze mesajele ca ulterior sa poata intelege ce si cum, bineinteles fiind atent. Bineinteles ca plasarea opiniilor decidentilor pe facebook a facut munca de jurnalist mai usoara, dar in acelasi timp dispare interactiunea. Este pe undeva gaselnita a oficialilor de a scapa de intrebarile suplimentare ale jurnalistilor. Au plasat un comentariu pe facebook, iar pentru alte detalii nu sunt disponibili, iar jurnalistul este nevoit sa scriedin ceea ce i se ofera. Aici eu cred ca este o mic, mare problema.
05 Aug 2016, 14:00 #12
0
Asta e Lucia, trebuie sa ne adaptam sa fim in pas cu noile tehnologii, dar sa ramanem a fi corecti in ceea ce facem. Retelele de socializare sunt o sursa, dar doar una. E adevarat ca Facebook sau Twitter pot fi si o sursa de inspiratie pentru eventuale stiri. Aici intervine munca de jurnalist, de a se documenta, informa si din alte surse si dezbate subiectul.
05 Aug 2016, 12:39
#13
0
Salut. Din mica mea experienta, pot conchide ca nimeni si nimic nu mai e cum a fost. Ori ne adaptam din mers ,ori renuntam.In cazul in care suntem in pas cu prezentul, sigur ne gandim la rapiditate, dar nu in detrimentul calitatii. On-line presupune aici si acum , dar nicidecum veridic si complet. Eu mereu am nevoie de cateva surse si le selectez cu mare grija. Da , recunosc dureaza , dar evit manipularea si dezinformarea. On line e comod si rapid, dar nu suficient si credibil.Eu incerc sa gasesc calea de mijloc si pun in capul mesei noutatea, utilul , rapiditatea si adevarul concomitent. Jurnalismul calitativ are viitor.
05 Aug 2016, 12:21
#14
0
Rețelele de socializare concepute ca platforme unde oamenii își dau întâlnire, unde au loc discuții și schimb de informații, nu pot fi ignorate de jurnaliști. Mulți decidenți au înțeles că opiniile lor pot avea un impact mai mare asupra cetățenilor dacă le plasează pe Facebook sau Twitter decât pe un blog oarecare. Preluarea lor constituie o pistă pentru crearea unei știri. Adesea, o declarație este făcută într-un anumit context, treaba jurnalistului este să-l identifice și să ambaleze știri cu detalii explicative pentru cititori. Evident, nu trebuie să mizăm doar pe rețelele de socializare și să le considerăm singura sursa de informare. Riscul este ca jurnalistul să devină comod și să nu sape în altă parte, ci să rămână fixat doar pe peretele de Facebook.
Nu cred că trebuie să renunțăm la schema clasică de redactare a unei știri, cu lead, cuprins, trei surse. Fără a avea în minte acest model, un jurnalist va deveni autosuficient. Dorința de a afla mai multe, de a cere mai multe opinii, îl stimulează să lucreze. Problema vitezei, cred, în ziua de astăzi, nu mai este actuală, cred că s-a atins un plafon, ca în sport, când a fi mai rapid, nu este strict imperios. Suntem în fiecare zi bombardați de informație din surse diferite, dar cititorii au capacități limitate de analiză și nu țin pasul cu evenimentele. Rolul jurnalistului este să-l ajute să navigheze în oceanul acesta de informație și să ofere ceea ce contează și are impact. Rețelele de socializare, cred eu, sunt un instrument ajutător.