Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Țintește în presă!

Loghează-te pentru a putea comenta

Și ce-ar fi de n-ar fi... legitimarea media a unor pseudo-evenimente și eroi?

Смотри на русском языке

Categorie: Țintește în presă!

Ideea ce a servit drept punct de pornire pentru subiectul pe care mi-am propus să-l ofer spre devorare și, de ce nu?, demolare colegilor de breaslă nu este nici nouă și nici nu-mi aparține în totalitate. De fapt, aș zice că nu aparține nimănui concret, fiind un produs mental colectiv. Căci, sunt convinsă, nu există om care să facă jurnalism (și aici nu mă refer la tot mai popularul și banalul copy-paste) și care să nu se fi întrebat, la un moment dat: oare ce ar fi, dacă nu aș scrie/nu aș  pune pe post despre „aceasta”? Despre un anume fapt, eveniment, declarație sau om?.. Mi s-a întâmplat și mie, în cei 17 ani de ziar, dar și după acele timpuri.

Întrebarea mi-a bătut din nou la ușă pe 29 aprilie a.c. Era a doua zi de Paști, într-un oraș pustiu de oameni și de... știri. O zi în care orice „chițcăit” informațional ce ieșea din formatul accidentelor din Noaptea Învierii era o ca mană cerească pentru presă. Și mana a venit sub forma unei postări pe Facebook - că așa sau doar așa comunică unii politicieni care, deși se opun stoic valorilor vestice, nu refuză și instrumentele create pe acele tărâmuri. Așadar... 29 aprilie. Tocmai trecut de „Hristos a înviat!” (și urarea, și Focul Haric în lumina reflectoarelor), Președintele Igor Dodon a decis să-și anunțe supușii despre programul pregătit pentru perioada următoare. În special, despre cine va veni să ne cânte de 9 mai.

Media au reacționat neîntârziat. „Pe acest fundal de-a dreptul macabru (știrile despre accidentele rutiere, n.a.), postarea Președintelui Igor Dodon, prin care acesta și-a făcut public programul sărbătorilor pentru luna mai, a fost ca o gură de aer... pozitiv pentru media, nota în acea zi, la tradiționala-i rubrică „Filtrează informația”, portalul Mediacritica.md. E drept că majoritatea textelor a fost un... copy-paste (nu în zadar am pomenit de el) de pe Facebook, iar micile diferențe le-a făcut numele interpretei, care fie a apărut, fie nu a apărut în titluri. Așa sau altfel, țara a aflat rapid că, la invitația șefului statului, încă o artistă din Rusia va cânta la Bălți și Chișinău - de această dată, Valeria, cu prilejul zilei de 9 mai.

  *sursa foto: mediacritica.md

Ar fi cel puțin două aspecte legate de modul în care a fost prezentat acest minor, până la urmă, subiect. Primul ține de relevanța informației și valoarea adăugată pentru care majoritatea jurnaliștilor nu au avut, probabil, timp... Mediacritica a adus doar câteva dintre exemple. Astfel, dacă Diez.md s-a mulțumit să scrie că Valeria este o interpretă „renumită în Rusia”, cei de la Moldova.org au adăugat și faptul, din anul 2017, în Republica Moldova pe 9 mai este marcată oficial și Ziua Europei - lege pe care Igor Dodon a refuzat să o promulge, motiv din care s-a recurs la procedura de suspendare, și pe care în ultima campanie electorală PSRM a promis să o anuleze. Iar Ziarul de Gardă a fost singura media care a amintit de „misterele” financiare care însoțesc, în continuare, mai multe acțiuni organizate de șeful statului. Drept exemplu servește și concertul organizat în seara de 8 mai a anului trecut, pentru care Igor Dodon a declarat că nu a cheltuit niciun leu, despre care amintește publicația. Restul însă, copy-paste și încântare.

Și de aici derivă cel de-al doilea aspect al problemei: dacă, în știre - care nu este una de interes major pentru public - nu vii cu nimic adăugător, poate este cazul să te abții și să nu scrii? Căci, o simplă căutare pe Google le-ar fi oferit colegilor din media mai multe fapte „curioase” despre Valeria - bunăoară, că nu este doar o „interpretă cunoscută din Rusia”, ci și o putinistă convinsă, cu toate avantajele și dezavantajele ce derivă din asta, sau că este artistă a poporului din Republica Moldovenească Nistreană... Fără aceste mici detalii în care se ascunde diavolul, rezultă că presa a făcut publicitate gratis unui eveniment cu alură foarte privată.

În aceeași galerie se înscriu pseudo-știrile bazate pe declarațiile mai mult sau mai puțin deocheate făcute de politicieni și care nu se referă la o problemă de interes public, ci sunt mai mult niște reglări de conturi „colegiale”. Că doar nu credeți că celebrul „cum comentați?” a apărut din cosmos - tot noi, breasla, l-am zămislit, din lipsă de imaginație... Așa cum, de vreo doi ani încoace, acoperim in corpore ecranul televizorului înainte să bată miezul nopții de Revelion, așa să-i ignorăm și pe politicienii care fac orice, doar să ajungă în vizorul presei.

În definitiv, ce-ar fi dacă am ignora un subiect pe motiv de politică editorială? Doar o avem fiecare, mai mult sau mai puțin formalizată. Știu că pe moment „doare”, că-ți pare că ți-o iau alții înainte la vizualizări, bată-le Dumnezeu să le bată! Știu și că presa trebuie să informeze despre tot ce mișcă, iar „nu omite” face parte din „poruncile” deontologice ale meseriei. Dar trece un timp și se întâmplă să realizăm că, prin omisiune, am evitat să facem jocul unor falși eroi și, astfel, să-i legitimăm. Iar în comentarii nu vom mai citi: asta e știre la voi?!.

Așadar, piatra e aruncată, iar odată cu ea și câteva întrebări:

- Are dreptul o redacție/jurnalist să ignore un subiect?​

- Este politica editorială o justificare pentru a nu prezenta un eveniment pe care îl considerăm inutil sau chiar nociv pentru societate?

- Cum asigurăm echilibrul în reflectarea unor asemenea evenimente?

20 Jun 2019, 14:56 #1 +1

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 7

Voi fi de acord cu dl Saulea :)
Foarte bine punctat: „Politica editorială și independența instituțiilor media, imparțialitatea lor și lipsa simpatiilor politice sunt mituri care țin în captivitate mai toate instituțiile media din Moldova”. Din păcate, mass-media din Moldova încă e departe, încă are de crescut la acest capitol...

25 Jun 2019, 15:10 #1 0

Olga, tu numai aici ești de acord cu dl Saulea?! Eu aș polemiza cu tine... :)

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

13 Jun 2019, 13:55 #2 +1

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 5

Este un subiect extrem de complicat.
Cine este, totuși, în măsură, să decidă dacă trebuie sau nu de neglijat un anumit subiect?
Redactorul șef, producătorul?
Da, ei fiind cu mai multă experiență pot să ghideze reporterii atunci când ei selectează subiectele. Dar cât de corect este să omitem intenționat anumite evenimente de pe agenda noastră?
După părerea mea, nu avem dreptul moral în fața cititorilor sau telespectatorilor să-i lipsim de informații care îi vor ajuta să-și construiască o gândire critică.
Până la urmă, jurnalistul informează. Dar, jurnalistul trebuie să informeze „până la capăt”. Știrea să aibă un background plin și gustos. Două fraze nu sunt destule pentru o știre construită corect.

25 Jun 2019, 14:45 #2 +1

Da, Ana, este complicat pentru că 1) este o chestiune de alegere - iar alegerea nu e un exercițiu ușor nici pentru reporteri, nici pentru redactori și 2) este mai multă muncă de documentare. Tocmai de aceea, 1) sunt adepta ideii că o echipă editorială poate avea o anumită opțiune politică asumată la nivel colectiv - important este să o facă publică din start; 2) instruirea continuă este esențială pentru presă, oricât de geniali ne-am crede. Cât privește dreptul moral de a nu infora... decât să dau o prostie despre Marina Tauber care hrănește găini pe malul Nistrului - că doar a hrănit niște găini la un moment dat, fie și într-un fotoshooting forțat -, mai bine aleg să nu o dau deloc. Chiar dacă, pentru publicul din satul Jora de Mijloc, astăzi acest fapt poate să pară de interes major. Eu însă voi avea conștiința împăcată că cel puțin am încercat să protejez niște creiere. Așa un fel de parabolă :)

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

12 Jun 2019, 16:16 #3 +1

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 3

Nu e nevoie să fii deschizător de drumuri: există deja multiple exemple prin alte țări despre moduri alternative de finanțare. O sursă de știri are întotdeauna o alegere: produs de calitate sau "vezi unde se distreaza vedeta X". Dacă un ziar sau un portal de știri va decide să facă știri bune, informate și care să informeze cetățenii, o va face. Da, o redacție/jurnalist poate ignora o "știre". O redacție poate pune și își poate întrebări, o redacție trebuie să transmită cititorilor mai mult decât vor politicienii să fie transmis.

25 Jun 2019, 14:42 #3 0

Mulțumesc, Elena! Nici nu am ce să polemizez aici, decât să susțin încă o dată că totul și mereu este alegere...

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

28 May 2019, 15:03 #4 +2

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 3

Știi, Sorina, visez la ziua când, noi, jurnaliștii, vom face front comun și vom ignora pseudo-subiectele. Bănuiesc că doar astfel putem pune la respect politicienii și proprietarii ascunși ai instituțiilor de presă care se cred mici Dumnezei și „dictează” agenda publică.

Probabil mai e mult până atunci. Încă nu suntem copți - breasla, societatea, editorii... Ca să citez un președinte: „nu avem… știți, nu știu ce nu avem… dar era bine să fie”.

Nu ne rămâne decât să ne schimbăm fiecare în parte.

25 Jun 2019, 12:44 #4 +1

Diana, mulțumesc pentru opinie. Noi am demonstrat că putem face front comun - să ne amintim de mobilizarea privind evitarea numelor și a fotografiilor politicienilor (din iarna lui 2018, dacă nu greșesc), în semn de protest față de hărțuirea Marianei Rață, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal! E drept că și atunci nu toți ne-am/s-au solidarizat, dar „toți” nu va exista niciodată. Contează masa critică. De aceea, rămân convinsă că este și datoria, și în puterile noastre, ale celor din media (chiar dacă astăzi eu sunt doar parțial acolo :)) să-i oferim publicului un material mai profund, prin care să îl motivăm și să îl ajutăm să înțeleagă fenomenele. Știu că pare idealist, plus că și din perspectiva efortului profesional este mai greu, decât să-i pui omului pe tavă o (voalată) invitație la un concert cu o profundă conotație politică...

Deci, răspunsul ar fi că ne vom „coace” atunci când ne vom profesionaliza. Și aici aș reveni la o polemică despre misiunea editorului... dar deja e din altă piesă de teatru :).

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

22 May 2019, 19:54 #5 +2

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 4

În baza la aceste filtre și se manifestă sau nu o instituție. Dacă babloul vine din „părți” care îl nu îl prea au la inimă pe prezident, contentul o să fie și pe măsura audienței, adică critic și parșiv, ori nu o să fie deloc. Iar dacă babloul vine din „părți” care îl au la inimă pe prezident, o să fie laudă și osanale.
K cemu eto vseo. Presa din Moldova este prizoniera propriilor mituri și poneatii învechite. Pe față toți se declară imparțiali, în realitate însă, toți au anumite interese economice și simpatii politice, ceea ce este normal. Se plătesc salarii, tehnică, lunină, arendă de sediu, cofe.
Și iaca leohkim vzmahom ruchi, avem deodată două subiecte pe care se măsoară zilnic, ca în oglindă, mai toate instituțiile media. A cui adevăr e mai adevărat, ce-i mai relevant și important și ce nu.
Totul este despre bablos și influența anumitor părți care au bablos asupra părerilor și contentului scos de media. Mai în toate democrațiile la care noi cătăm să ne aliniem, oamenii o cam înțeles asta, da noi :) ca întotdeauna, vrem să fim mai catolici decât Papa.
Așa și trăim :)

25 Jun 2019, 15:58 #5 0

Cristi, înainte de toate, vreau să-ți mulțumesc pentru efortul de a scrie atât de argumentat și minuțios. Se pare că și tu, și eu ne-am referit la o lume ideală, doar că din varii perspective...

Întrebarea, într-adevăr, rămâne cum stabilim dacă subiectul e „pseudo” sau nu. De fapt, aceasta a și fost provocarea, inclusiv pentru mine, căci nu există un răspuns matematic aici - poate, cu excepția știrilor evident false - și, da, valoarea sau nonvaloarea unui subiect trece prin filtrul de convingeri, viziuni politice a omului care ia decizii în redacție. De aceea, așa cum am mai zis, sunt adepta ideii că o echipă editorială poate avea o anumită opțiune politică asumată la nivel colectiv - important este să o facă publică din start. Exemple există în toată lumea și primele care îmi vin în minte sunt niște TV-uri americane... Dar pentru că s-a întâmplat să răspund la comentariul tău după ce, subit sau mai puțin, s-au întâmplat o tonă de lucruri în viața asta politică moldovenească, mă voi opri doar la câteva momente:

1. Legat de „filtrele” în baza cărora se manifestă sau nu o instituție media - total de acord. Metamorfozele sunt pe față - și cu atât sunt mai hilare - mai ales după instalarea noului Guvern. Maia Sandu nu mai este monstru pentru „Sputnik” și „Komsomolskaia Pravda”, Igor Dodon nu mai este monstru pentru Jurnal TV.

2. Programul prezidentului este relevant, nu încape îndoială, și este relevant atât pentru cei care l-au votat, cât și pentru cei care nu îi recunosc legitimitatea. Dar un jurnalist ar fi bine să aibă discernământ și să găsească o altă formulă de a scrie despre el decât... în forma unei invitații la distracție. Mai ales că evenimentul are conotație și partinică, și geopolitică (ultima se pare că nu mai contează la Chișinău

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

25 Jun 2019, 16:01 #5 0

(continuare :)

3. Când am zis de pseudo-subiecte, m-am referit inclusiv la celebrul „cum comentați?”. E Ok atunci când cerem comentarea unei idei. Dar atunci când se face știre din „X a spus că Y este un idiot”, nu facem decât să promovăm prostia și să o declarăm funny. De exemplu, dl Voronin este original în replicile lui, mai ales când dă aprecieri unor foști camarazi de luptă partinică. El tot a înțeles că este original și profită din plin. Nouă (media) ne pică bine la vizualizări etc. - evident că doar atunci când râde de „ceilalți”, nu de „ai noștri”. Valoare? Plusvaloare? Mai curând atacuri la persoană. Dar noi ne „prikalim” și astfel încurajăm și oamenii să o facă. Personal, l-aș ignora. De tot.

4. În definitiv, în presă, ca și în medicină, este valabil principiul „nu dăuna”. Și în acest context, dacă tot ți-am răspuns abia azi... voi cita din „amintirea” oferită de Facebook, de acum trei ani, un text scris tot de o jurnalistă, Mona Dîrțu: „Știu că sunteți obosiți de Brexit, dar pun și eu o întrebare: care credeți a fost rolul tabloidelor britanice în rezultatul de azi? Determinant, aș zice: dacă punem față în față diferența de doar 4% cu graficele The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/2016/06/22/debunking-years-of-tabloid-claims-about-europe), nu-i greu de tras concluzia că patru decenii de petarde media au putut genera +4% voturi anti-UE. În rezumat, treaba are rădăcini vechi: sentimentele anti-UE ale britanicilor au fost hrănite decenii la rând via Daily Mail, Daily Telegraph, The Sun & altele, care au publicat voios valuri de fabricații despre UE - ex., „bananele trebuie să aibă o anumită curbură” (1998), „bancnotele euro provoacă impotența” (2002), „britanicii sunt obligați să primească un anume procent de cetățeni Roma” (2013) ori „vacile trebuie să poarte scutece” (2014). (...) Mesajele de acest tip sapă răbdător șanțuri pe creierele tuturor, și mai ales pe cele ale oamenilor necăjiți și suferinzi din țara asta, cei care votează o dată la patru ani și află de unde pot care-i treaba cu țara...”.

5. Acestea fiind spuse și scrise... aș zice că adevărul e undeva la mijloc. Așa trăim și așa... alegem :)

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

22 May 2019, 19:53 #6 +2

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 4

Da cum noi apredelim dacă e pseudo sau nu un subiect? Apriori, valoarea sau nonvaloarea unui subiect trece prin filtrul de convingeri, viziuni politice a omului care ia decizii în redacție (asta dacă ne depărtăm de mitul că în media redacțiile lucrează ca un biosistem unde toți sunt decidenți în egală măsură și lipsiți de simpatii politice).
Politica editorială și independența instituțiilor media, imparțialitatea lor și lipsa simpatiilor politice sunt mituri care țin în captivitate mai toate instituțiile media din Moldova. Nedeclararea simpatiilor și veșnica ipocrizie, că „noi nu suntem de’aiștea” și trezește permanentele razboare cine și de-a cui e.
De ce de exemplu programul prezidentului nu este relevant? Poate nu este relevant pentru unii care nu au votat pentru el, aici vorbim de decidenții din presă care nu îl simpatizează pe președinte...dar pentru cei 834, 081 de oameni care au votat pentru el, e relevant sau nu? Pentru votanții PSRM care îs parte a societății și destul de mare, e relevant sau nu?
La multe întrebări am primi răspuns, dacă pentru câteva minute am vâkliuci toate percepțiile emoționale, înălțătoare, de principii și valori despre presa din Moldova, dacă am vâcliuci strastiurile despre ai noștri și ai voștri... și am pleca ochii la cartea „Fabricarea Consimțământului” de Chomsky și Herman. Acolo putem găsi „modelul propagandei” înaintat de ei, unde toate praghiburile din presă sunt explicate din perspectiva interesului economic pe care îl au instituțiile media (direct sau indirect, ascuns sau pe față). Desigur ei se referă mai mult la trusturi și interese corporative, dar e tare aplicabil și la scară mai mică.
Ei privesc instituțiile media ca niște companii (întreprinderi) care vând un produs, nu contentul, dar cititorii și audiența lor. Tot asta o vând „agenților comerciali” (fie că vorbim de agenții de publicitate, parteneri de dezvoltare, sau alte părți interesate de audiența pe care o poate pune la dispoziție instituția media). Iar despre content, ei menționează cinci filtre, care determină tonul și conținutul unui material care e scos sub semnătura instituției.
1. Cui aparține instituția
2. De unde vin banii la cantoră
3. Sursele de informare
4. Atitudinea ostilă (critica)
5. Ideologia anticomunistă

22 May 2019, 17:14 #7 +1

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 10

Ooo, tare bună temă și întrebări :) Ultimii ani, nu știu dacă există vreo zi în care să nu-mi zic în gând: ”Asta-i știre”? :) sau mă întreb de ce nu au revenit să completeze și cu alte informații. Da, știu, redacțiile sunt mici, evenimentele multe, nu se reușește.

25 Jun 2019, 12:37 #7 0

Diana, de acord - mai ales faza cu „alte informații” contează. A informa înseamnă a da și context, și background, nu doar a face copy-paste de pe postarea unui politician... Mulțumesc.

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

22 May 2019, 12:33 #8 +1

Înregistrat: Sep 2019

Postări: 3

Poate aplicăm în acest caz regula mereu menționată de dl Ion Bunduchi - subiecte de interes public și în interes public?

25 Jun 2019, 12:28 #8 0

Cristina, mulțumesc pentru implicare și scuze pentru răspuns mai mult decât intârziat. Cred că, indirect, asta am vrut să zic și eu prin acest articol - interesul public. Și chiar dacă au trecut timpurile când, prin definiție, se aștepta ca mass-media să aibă și o misiune de „educație”, cred că un jurnalist/redacție are dreptul să spună: nu, asta nu mă reprezintă pe mine și publicul meu. Am spus din start însă că nu pretind să am 100% dreptate...

Înregistrat: Sep 2019

Teme moderate: 1

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta