Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Sumele pretinse pentru presupusa defăimare: cine şi cum stabilește mărimea?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Multe redacții, în special cele care scriu mai frecvent pe teme de corupție și integritate, au trecut prin experienţa proceselor de judecată, intentate de persoane care s-au considerat defăimate. Aceste persoane solicită autorului informaţiei şi/sau instituţiei media rectificarea sau dezminţirea informaţiei, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat. 

Cea mai recentă acţiune de acest fel a fost depusă într-o instanţă din Republica Moldova de către magistratul Judecătoriei Centru, Lilia Vasilevici. Ea pretinde de la procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, 160 de mii de lei prejudicii morale și materiale, pentru declarații pe care le consideră defăimătoare. Judecătoarea a atras în proces ca intervenienți accesorii toate instituțiile de presă care au preluat declarațiile lui Ion Diacov.

Totuși, această sumă este infimă dacă o comparăm cu cele pretinse acum trei ani de la Ziarul de Gardă de către doi procurori din Glodeni. Împreună, ei au cerut achitarea unui prejudiciu moral de 1 milion de lei. Redacția a scăpat de faliment doar după ce cazul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a dat dreptate publicaţiei. Prima instanță a stabilit că procurorii au suferit prejudicii a câte 250 de mii de lei fiecare, iar instanța de apel a redus aceste sume.

Repararea prejudiciului moral reprezintă reparaţia în echivalent bănesc a „suferinţelor psihice sau fizice” (art. 1422 Cod civil al RM). Astfel, cuantificarea exactă a prejudiciului moral ar părea imposibilă. Totuşi, dacă s-a dovedit caracterul defăimător şi dacă reclamantul solicită repararea prejudiciului moral cauzat, instanţa poate stabili mărimea compensaţiei, iar cuantificarea rămâne la discreţia exclusivă a judecătorului (art. 29 din Legea cu privire la libertatea de exprimare). Instanţa va lua în consideraţie caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice cauzate reclamantului, caracterul informaţiei răspândite, gradul de răspândire a informaţiei, personalitatea reclamantului, reputaţia pârâtului, gradul de vinovăţie a pârâtului, consecinţele răspândirii informaţiei defăimătoare, starea materială a reclamantului şi cea a pârâtului, publicarea rectificării, dezminţirii sau acordarea dreptului la replică pînă la depunerea cererii de chemare în judecată şi alte circumstanţe importante pentru examinarea ei. La stabilirea compensaţiei trebuie să se ţină cont şi de salariul minim pe ţară, şi de salariul jurnalistului.

Într-un proces de defăimare reclamantului îi revine să dovedească existenţa şi cuantumul prejudiciului moral. În cazul persoanelor juridice, compensaţia pentru prejudiciul moral se acordă doar dacă răspândirea informaţiei i-a periclitat managementul. Afectarea reputaţiei profesionale a persoanei juridice poate fi resimţită în scăderea venitului, probleme în conducerea companiei, incertitudinea în planificarea activităţii companiei etc.

Compensarea prejudiciilor morale cauzate de mass-media prin răspândirea unor informaţii de interes public care s-au dovedit a fi false sau fără substrat factologic suficient se efectuează doar în cazul în care mass-media a acţionat cu rea-credinţă sau cu încălcarea altor obligaţii profesionale. Rea-credinţa se manifestă prin intenţia de a defăima, adică pârâtul cunoştea că răspândeşte informaţii false şi a făcut-o cu intenţie.

În ultimii 20 de ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în mai mult de 15 hotărâri că dosarele cu privire la defăimare au fost soluţionate de către instanţele moldoveneşti cu încălcarea libertăţii de exprimare, garantată de art. 10 al CEDO.

Pentru reducerea numărului acestor încălcări, în anul 2010 a fost adoptată Legea cu privire la libertatea de exprimare care a introdus procedura prejudiciară de soluţionare a cauzelor cu privire la defăimare, cerinţe faţă de forma cererii de chemare în judecată, se explică modul de publicare a dezminţirii, modul de evaluare a prejudiciilor morale cauzate persoanelor fizice şi juridice şi circumstanţele care exclud răspunderea pentru defăimare.

Tatiana Puiu vă invită la dezbaterea „Sumele pretinse pentru presupusa defăimare: cine stabilește mărimea și în ce mod?” și vă îndeamnă să vă expuneți opinia răspunzând la întrebările:

Vă considerați suficient de informat/ă în ce privește riscul unui proces de judecată și plata prejudiciilor morale?

Dacă ați trecut printr-un proces judiciar pentru lezarea onoarei și demnității, credeți că a fost echitabil modul de calculare a prejudiciului moral pretins?

 

Hotararea CSJ in cazul Ziarului de Garda.pdf
Cerere de chemare in judecata Lilia Vasilevici partea I.pdf
Cerere de chemare in judecata Lilia Vasilevici partea II.pdf

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

12 May 2015, 08:31 #1 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 6

Deci, să începem cu începutul..
Personal nu am fost parte a vreunui proces de defăimare, dar am fost parte vătămată a unui proces în care am solicitat și prejudiciul moral.

Legea nu prevede exres tariful ce se va aplica la estimarea prejudiciului moral, respectiv, persoana care se simte prejudiciată are la dispoziție propriile principii pentru a aprecia acest fapt. Cu siguranță însă, aceste cheltuieli trebuiesc apreciate cu bună-credință și nu cu rea-voință..
Cert este că fiecare persoană care solicită repararea prejudiciului moral, va cere restituirea sumei maxime, ca ulterior, judecătorul să diminueze acest prejudiciu după bunul său plac, sau în dependență de convingerile persoanei defaimate.

Și într-un final, vreau să mai adaug că legea în Republica Moldova nu este una dintre cele mai corecte și necesită mai multe rectificări, dar, cu părere de rău, nu avem în fruntea statului persoane care să ne reprezinte interesele cetățenilor...

11 May 2015, 19:47 #2 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 64

Apropo de tehnica intrebarii. E o buna sugestie, dar nu merge in toate cazurile. Un jurnalist nu poate intreba, de exemplu, ”Credeti ca X e hot”? fara sa se teama de un proces. Nici nu e etic si am inteles ca in ultimii ani nu te mai salveaza semnul de intrebare pus la final. Personal nu am ajuns niciodata in instanta (chiar daca erau destui nemultumiti), dar cei care au avut procese pot marturisi daca acest mic truc cantareste ceva in fata instantei.

11 May 2015, 19:44 #3 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

CATEGORIC Ca nu judecătorii să fie cei ce decid. Ei habar nu au ce înseamnă a SUFERI. Recent am auzit de un caz, unde o mama ce născuse recent, și a alăptat bebelușul, accentuând medicului ca alăptează el oricum a administrat un medicament nociv mamei. Astfel alaptând bebelușul a avut de suferit foarte dur, după doua luni de tratament și până în ziua de azi nu a ieșit din spital. DAUNE MORALE dând în instanță medicul a primit 3000 de lei! Cum suferința mamei psihologica și fizică a fost estimată de un judecător la 3000 de lei??? 
Prin astfel de decizie ajungi la concluzia că TU ca om nu ești luat în serios, ba mai mult își mai bate și instanța (statul) joc de tine.
Iar din propria experiență am sa scriu ceva scurt.
Publicația pe care am atacat-o în instanță pentru defăimare în proces la întrebarea:
CA DOVEZI LA CELE SCRISE CE AVEȚI?
-NIMIC.
Scurt, clar și foarte cuprinzător.

11 May 2015, 19:42 #4 +3

Înregistrat: May 2022

Postări: 12

Am participat la examinarea mai multor cauze civile, privind defaimarea, in principal, in calitate de aparator a jurnalistilor sau institutiilor mass media, perceptia personala este ca, in general, judecatorii cunosc si aplica standardele europene in materia cuantumului despagubirilor ce urmeaza a fi adjudecate de la partea perdanta.

11 May 2015, 19:41 #5 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 12

Personal, consider ca jurnalistii din Republica Moldova, sunt informati suficient despre riscurile proceselor de judecata privind defaimarea si plata prejudiciilor morale, or exista practica bogata a Curtii de la Strasbourg, in materia libertatii de exprimare vs onoarea si demnitatea, inclusiv impotriva Moldovei. Nu este de neglijat si jurisprudenta bogata a Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, accesibila pe pagina web a institutiei respective, cu exemple diverse in acest sens. De altfel, inclusiv si Legea libertatii de exprimare, traseaza foarte explicit limitele criticii jurnalistice si riscurile lezarii onoarei si demnitatii, inclusiv din perspectiva raspunderii materiale a jurnalistului sau institutiei mass-media.

11 May 2015, 19:22 #6 +1

Nume: UMka YMka

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

Bun gasit.
Am acceptat invitatia lui Anastasia CUCURUZ pentru a ma expune referitor la acest articol.

Recomandare:
http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=81

- creati o retea pentru discutii profesionale in gMail.com
- sa va consolidati fortele, sa faceti unele favoruri pentru juristi, acestea sa va apere drepturile.
- este bine sa va consolidati si consultati pentru a va putea apara, stabilita fiind o tactica ( sablon ) de tehnica in scris.

In practica reprezentind unele persoane in instantele de judecata,
am vazut si procesele "Cu implicarea presei"
( Un caz la Curtea suprema de justitie: Se judeca AVORNIC Gh. cu "Moldova Suverana" a cerut peste 30.000 dar i sa oferit doar 3.000. A fost un noroc or "buna dispozitie a completului de judecata ? - In acel caz nu as oferi un sfant. )
Cind se scrie ceva trebuie sa fie responsabilitate si argumente.
( Puteti folosi tehnica de "intrebare" Exemplu: - Este adevarat ca Ilan SHOR in complicitate / intelegere cu Vladimir PLAHOTNIUC si Vladimir FiLAT au jefuit tara ?! )

Referitor la articol, - merita atentie. Este corecta expunerea si reda ideia.

Cunoscut este ca instantele de fond fac ce doresc la fel ca cele de Apel or Supreme.
Important este doar interesele cui servesc. Pentru a evita unele conflicte profesionale puteti folosi "In opinia mea, or, interlocutorului ... "



Ar fi binevenit sa fie mentionat cadrul legal ce ajuta grupul mass-media.


11 May 2015, 18:17 #7 +4

Înregistrat: May 2022

Postări: 9

Спасибо, Татьяна, содержательная статья.

Мне вообще не совсем понятно то, как в Молдове устанавливают ту или иную сумму компенсации за дефамацию. Может кто-то объяснит?

К примеру, около 5 лет назад за одну мою статью известная авиа-компания потребовала компенсацию в 10 млн. леев (ДЕСЯТЬ МИЛЛИОНОВ ). Они посчитали якобы пассажиров, испугавшихся статьи о том, как в Молдове может в любой момент упасть самолет. Даже Шор с Плахотнюком позавидовали бы такому аппетиту оскорбленных истцов.

В итоге, конечно, эти летчики-налетчики дело не выиграли. Но столь рекордная атака запомналсь даже повидавшим виды юристам-правозащитникам. Татьяна тогда успокаивала, что нас пытаются просто запугать. Возможно. Но таких обиженных и оскорбленных, желающим позатыкать рот СМИ - ещё легион. И судьи им в помощь.

11 May 2015, 18:53 #7 0

В судебной практике Республики Молдова в диффамационных спорах в основном учитывается конституционное право истца, конституционные же права СМИ остаются в стороне, а иногда и вовсе игнорируются. В любом случае именно судье надлежит определить уровень умаления чести, достоинства и репутации. В одном из штатов США судья вначале выясняет, как оценивают истца окружающие, чтобы убедиться в том, что он обладает «честью, достоинством и репутацией». Потому что если у него этих качеств нет, нечего защищать. В РМ каждый определяет для себя, сколько у него чести и достоинства.

Înregistrat: May 2022

Teme moderate: 6

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta