Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat
12 May 2016, 10:17 #1 0
Până la urmă, jurnaliștii nu prea au de ales. Dacă asta e politica instituției unde se angajează, iar acel jurnalist vrea să lucreze acolo, el acceptă regulile care practic i se impun. De obicei însă, știu că se semnează două contracte, unul pentru drepturi de autor, iar altul, contract de muncă. În cel cu drepturi de autor primești o sumă, iar în baza contractului de muncă mai mult o sumă simbolică.
11 May 2016, 19:05 #2 0
Adrian , daca tot a venit vorba de credite, din cate stiu, bancile nu sunt incantate, ca sa nu spun mai dur, de contractele prestari servicii sau de "drept de autor". Ele acorda credite totusi cand se conving ca persoana are venituri poate mai mici, dar stabile, o perioada indelungata.
11 May 2016, 15:14 #3 0
In primul rand totul depinde de valoarea contractului. Ideal ar fi sa ai un loc de munca oficial cu tot pachetul inclus plus contractul "de autor". In acest caz ai polita medicala si alocari pentru pensie. Daca esti doar pe "contract de autor" e un pic mai delicat. Tu decizi. Cat priveste asigurarea sociala si cea de sanatate chiar nu vad o problema aici. Poti sa platesti "ratele" si sa procuri polita personal, evident cu reduceri - iti iese mai ieftin. Ratele pentru pensie ti le stabilesti singur. De regula jurnalistii stiu ce presupune un astfel de contract, o mare parte din ei avand semnate cateva. Si reusesc, in special cei tineri, timp de cativa ani sa acumuleze o suma de bani dupa care sa-si deschida propria afacere. Fiind la contract cu tot pachetul inclus, de exemplu la un salariu de 1000 lei angajatorul trebuie sa dispuna de 2000 de lei pentru a plati salariul. Deci cheltuieli duble, care preponderent sunt impozite la stat
Apropo de credite. Cu un salariu "pachet social inclus" credeti-ma ca nu o sa aveti o suma care sa va permita sa luati un credit bun. Stati cuminti. Cu contract de autor dispuneti de mai multi bani gheata care o sa va permita, fara a depinde de cineva, sa calatoriti sau sa va deschideti o afacere.
Asta cel putin pe timp scurt e o trambulina intr-o eventuala dezvoltare a afacerii. Multumesc.
11 May 2016, 14:33 #4 0
Art. 31 al. 1) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede:
Contractul de autor trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile şi termenul de plată ale remuneraţiei, precum şi alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. Contractul de autor privind valorificarea operelor în ziare şi în alte publicaţii periodice poate fi încheiat şi în formă verbală.
Astfel, forma verbală este legală pentru valorificarea operelor în ziare şi alte publicaţii periodice.
11 May 2016, 14:17 #5 0
Cât de etic şi legal este ca acele contracte de autor "privind valorificarea operelor în ziare şi în alte publicaţii periodice" să fie încheiate şi în formă verbală?
11 May 2016, 12:28 #6 0
Mulţumim! Nu e cazul să refuzi o asemenea ofertă, atâta timp cât este legală, iar contractul de autor corespunde cerinţelor cadrului normativ existent.
10 May 2016, 18:43 #7 +1
Felicitări pentru tema aleasă! Este de actualitate, cel puțin, pentru jurnaliștii din anumite „mass-media privilegiate”. Dacă e să dau crezare zvonurilor din târg, unii jurnaliști sunt în situația ... de a semna săptămânal asemenea contracte, pentru realizarea unor emisiuni incluse în grilele de emisie (permanente).
Credeți că mă întreb dacă asemenea mass-media vor fi verificate de instituțiile statului pentru evaziune fiscală? Nu e cazul, deoarece ele nu sunt verificate (poate, deocamdată). Poate, în acest caz, par cinic. Totuși, mă deranjează mai mult concurența neloială (puteți să numiți altfel această situație): „proștii” (a se citi „instituțiile media care respectă legislația”) achită impozitele, iar „privilegiații” „utilizează chibzuit” resursele financiare.
Totodată, nu e cazul să diabolizăm contractele privind cesiunea drepturilor de autor din perspectiva încălcării drepturilor jurnaliștilor. Ele își au logica lor, în cazul în care se respectă legislația în vigoare: în cazul încheierii unor asemenea contracte se vinde un produs (existent la momentul încheierii contractului), activitățile desfășurate în baza unor asemenea contracte nu au caracter permanent etc. Cu titlu de exemplu, ar putea fi situația cercetătorilor științifici/jurnaliștilor (am întâlnit asemenea persoane) care își vând produsele cercetărilor/investigațiilor. E cazul să refuz neapărat o asemenea ofertă? Sau poate cineva mă va convinge că suntem în situația unor relații de muncă?