Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Protecția datelor personale: rezonabilă sau excesivă?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Avizul negativ dat recent de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) inițiativei Guvernului de a oferi publicului acces gratuit la datele despre fondatorii companiilor a redeschis o problemă actuală pentru jurnaliștii din Republica Moldova – accesul la datele necesare pentru realizarea obiectivă a investigațiilor și a altor materiale.

La propunerea Executivului ca datele despre fondatorii întreprinderilor (numele și prenumele) să fie încărcate pe portalul datelor guvernamentale, Centrul a invocat protecția datelor cu caracter personal. Asta în condițiile în care aceleași date erau furnizate publicului până acum, doar că nu gratuit, ci contra plată. Astfel, această acțiune de transparentizare și combatere a corupției s-a ciocnit de opoziția CNPDCP.

În Republica Moldova avem o Lege specială care  reglementează problema, iar CNPDCP este instituția care monitorizează respectarea legislaţiei cu privire la protecţia informaţiei şi controlează aplicarea acesteia.

Legea definește datele cu caracter personal drept orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Această definiție ridică următoarea întrebare: există măcar vreo informație despre persoana fizică care nu intră sub regimul de date cu caracter personal? Din definiție înțelegem că absolut orice informație, indiferent de natură și conținut, atât timp cat este raportată la nume și prenume (identificarea) sau la numărul de identificare (IDNP) și/sau la alte particularități specifice identității (identificabilitatea) reprezintă date cu caracter personal.

Parcă totul ar fi bine, căci nimeni nu se vrea total expus: sunt informații delicate pe care oamenii le vor ascunse, precum sunt problemele de sănătate, orientarea sexuală, religia, antecedentele penale, adopția etc., dar și câți bani ai, ce proprietăți ai, la ce întreprinderi deții cote-părți sau controlul etc. Dar unde este granița între datele personale care se pot publica și care nu? Legislația cu privire la libertatea de exprimare stabilise această graniță pe conceptul de interes public. Însă la aplicarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal parcă s-ar uita de acest concept…

Pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate găsim o serie de exemple în care denumirile companiilor în care funcționarii publici sunt fondatori sunt blurate în declarațiile de avere. Este o greșeală sau o intenție? Denumirea companiei la care ești fondator trebuie tratată ca o informație cu caracter personal la fel precum tratăm numele copiilor sau adresa de domiciliu? Avem și situații când unii funcționari refuză să depună declaraţia de avere spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal. Apare întrebarea: se dorește cu adevărat protecția datelor cu caracter personal sau protecția datelor cu privire la afacerile persoanelor angajate în sectorul public?

Vă invit să vă implicați într-o dezbatere în care să ne expunem părerea și să răspundem împreună la întrebările:

Este oare protecția datelor cu caracter personal în Moldova rezonabilă sau excesivă?

Oare nu ascundem prea multe sub conceptul de date cu caracter personal, or, aceste date sunt adevărate? Cît de grave și periculoase pot fi consecințele, dacă expunem adevărul așa cum este el?

Puteți prezenta situații concrete cînd ar fi bine ca informația să fie publică, însă ea se ascunde sub paravanul protecției datelor cu caracter personal?


 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

Pagina 3 din 3

«123»

30 May 2015, 14:17 #21 0

Nume:

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 0

Am impresia ca protectia datelor cu caracter personal a devenit paravan pentru altceva, ca sa nu zic abuzuri. Ma refer la actiunea de astazi, sambata, 30 mai, de la Comisia Electorala Centrala. In plina campanie pentru alegeriel locoale, cele trei site-uri ale Comisiei, de unde oamenii pot afla toata informatia utila (despre sectiile de votare, daca numele lor a fost sau nu inclus in lista electorala, despre procedurile de vot, documentele necesare etc.) au fost blocate nu se stie pana cand. Ma intreb daca nu cumva si cu exagerearea protectiei datelor se merge prea departe. Sper sa avem explicatii temeinice si cat mai rapide din partea celor doua institutii, dar sper si ca presa, care poate cel mai mult are nevoie de informatiile de pe aceste site-uri, sa fie insistenta in clarificarea a tot ce se intampla.

29 May 2015, 19:00 #22 0

Mulțumesc domnului Teritsa și domnului Alaiba pentru comentariile clare și la subiect. În mod evident, optați pentru transparență și considerați că ascunderea numelor fondatorilor este un exces și o interpretare abuzivă a legislației. Mă întreb dacă nu trebuie să modificăm această lege privind datele cu caracter personal și să specificăm o serie de cazuri cînd datele nu pot fi considerate cu caracter personal, pentru că transparența are și trebuie să aibă prioritate. Imi amintesc că Legea privind accesul la informație, în versiunea sa dinainte de 2012 specifica că datele conținute în buletinul de identitate nu reprezintă date cu caracter personal - respectiv era un acces liber la acestea. În 2012 însă aceasta a fost modificată și acum art. 8 este unul de trimitere și spune că "Accesul la informaţia cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal", de parcă ultima, asa cum este interpretată, ar mai permite cu adevărat vreun acces.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

29 May 2015, 15:57 #23 +1

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 2

Pentru cazul concret al publicarii informației despre numele și prenumele fondatorilor companiilor, avem o simplă rezistență din partea Centrului și o interpretare aleatorie a legislației - nimic mai mult.
1. Până acum informația dată este disponibilă, doar că este contra plată. Noi vrem doar să eliminăm costul și incomoditatea și să punem online informatia asta. Dacă exista o reglementare expres conform căreia procedura aceasta era ilegală, atunci ne probabil ar urma vreun dosar penal pentru cei care până acum încălcau legea vanzand informatie cu caracter personal. Desigur, dosar nu va fi și nici nu trebuie pentru că legea e de partea transparentei. Centrul de data asta a mers putin prea departe cu interpretarea arbitrara a legii.
2. Este ceva normal pentru toate țările și cu toții știm asta. Legea noastră nu este cu nimic mai rea decât în alte țări. Cu toate astea, vedem că ne ascundem după deget. Tentativele din ultimul timp este să se continue birocratizarea procesului - ”cică dați să schimbăm legea și după vom publica”. Este decât o metodă de a trage din timp. Mai tarziu poate uităm, poate alegeri, poate se schimbă guvernul, cine știe.
3. Principala intrebare pe care o am este Pe cine apără centrul? De ce să te temi ca cineva să știe că ești (sau ai fost!) fondator la vreo firmă, atâta timp cât ești om de bună credință? Desigur, în cazul în care ai ceva de ascuns, atunci vei avea problemă cu initiativa asta.
4. Rămân convins că rezistența la interventia asta NU vine de sus. Miniștrii sunt oricum în lumina reflectoarelor. Cu siguranță nimic nou nu vom afla despre ei. Cei ce opun rezistență sunt funcționarii de mijloc. Cei care nu se schimbă niciodată. Tot ei inventează argumente ”juridice”.
5. Noi avem o problemă mai gravă de fapt. Eu nu prea simt că informația mea privată care într-adevăr trebuie protejată, este protejată. Deloc. Și nimeni din noi nu simte asta. În schimb vedem cu ce se ocupă Centrul - împiedică transparența acolo unde ea este necesară. Și tot asta pe bani din buget. Statul Republica Moldova finanteaza o instituție care să împiedice transparența acolo unde ea este atât de necesară - pentru a preveni corupția, pentru a ajuta dezvoltării afacerilor, pentru a asigura condiții egale, etc.

29 May 2015, 15:30 #24 +1

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 5

Dacă e să mă refer la întrebările ce le-ați formulat în final, mai degrabă e o protecție excesivă. Depinde cum stabilim frontiera dintre interes public și date cu caracter personal. Numele și prenumele unor fondatori de intreprinderi nu constituie atât de multă informație. Plus că avem o mulțime de persoane cu nume identice sau asemănătoare.
Problematic ar fi dacă pe lângă nume și prenume ar apărea și data nașterii, starea familială. Dar inițiativă la care v-ați referit mai sus nu a presupus așa ceva.
Consider că în cazul anumitor instituții ar fi necesară și prezentarea situațiilor de înrudire (soț-soție), dacă aceștia activează sub nume diferite, în cazul în care conform legii ar exista situații de conflict de interese.
În cazul instituțiilor de stat există suficiente situații de cumul, și în acest caz ar fi bine ca cei care cumulează de la 2 în sus, să fie menționați, fără a specifica neapărat cealaltă/celelalte instituții.

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta