Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Protecția datelor personale: rezonabilă sau excesivă?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Avizul negativ dat recent de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) inițiativei Guvernului de a oferi publicului acces gratuit la datele despre fondatorii companiilor a redeschis o problemă actuală pentru jurnaliștii din Republica Moldova – accesul la datele necesare pentru realizarea obiectivă a investigațiilor și a altor materiale.

La propunerea Executivului ca datele despre fondatorii întreprinderilor (numele și prenumele) să fie încărcate pe portalul datelor guvernamentale, Centrul a invocat protecția datelor cu caracter personal. Asta în condițiile în care aceleași date erau furnizate publicului până acum, doar că nu gratuit, ci contra plată. Astfel, această acțiune de transparentizare și combatere a corupției s-a ciocnit de opoziția CNPDCP.

În Republica Moldova avem o Lege specială care  reglementează problema, iar CNPDCP este instituția care monitorizează respectarea legislaţiei cu privire la protecţia informaţiei şi controlează aplicarea acesteia.

Legea definește datele cu caracter personal drept orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Această definiție ridică următoarea întrebare: există măcar vreo informație despre persoana fizică care nu intră sub regimul de date cu caracter personal? Din definiție înțelegem că absolut orice informație, indiferent de natură și conținut, atât timp cat este raportată la nume și prenume (identificarea) sau la numărul de identificare (IDNP) și/sau la alte particularități specifice identității (identificabilitatea) reprezintă date cu caracter personal.

Parcă totul ar fi bine, căci nimeni nu se vrea total expus: sunt informații delicate pe care oamenii le vor ascunse, precum sunt problemele de sănătate, orientarea sexuală, religia, antecedentele penale, adopția etc., dar și câți bani ai, ce proprietăți ai, la ce întreprinderi deții cote-părți sau controlul etc. Dar unde este granița între datele personale care se pot publica și care nu? Legislația cu privire la libertatea de exprimare stabilise această graniță pe conceptul de interes public. Însă la aplicarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal parcă s-ar uita de acest concept…

Pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate găsim o serie de exemple în care denumirile companiilor în care funcționarii publici sunt fondatori sunt blurate în declarațiile de avere. Este o greșeală sau o intenție? Denumirea companiei la care ești fondator trebuie tratată ca o informație cu caracter personal la fel precum tratăm numele copiilor sau adresa de domiciliu? Avem și situații când unii funcționari refuză să depună declaraţia de avere spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal. Apare întrebarea: se dorește cu adevărat protecția datelor cu caracter personal sau protecția datelor cu privire la afacerile persoanelor angajate în sectorul public?

Vă invit să vă implicați într-o dezbatere în care să ne expunem părerea și să răspundem împreună la întrebările:

Este oare protecția datelor cu caracter personal în Moldova rezonabilă sau excesivă?

Oare nu ascundem prea multe sub conceptul de date cu caracter personal, or, aceste date sunt adevărate? Cît de grave și periculoase pot fi consecințele, dacă expunem adevărul așa cum este el?

Puteți prezenta situații concrete cînd ar fi bine ca informația să fie publică, însă ea se ascunde sub paravanul protecției datelor cu caracter personal?


 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

Pagina 1 din 3

«123»

15 Jun 2015, 19:35 #1 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 5

Dacă e de referit la datele personale, din unghiul la care s-a referit Dl Urîtu, într-adevăr la noi în societate și la oameni (la un procent considerabil) există impresia că dacă cuiva îi merge mai bine, acela ar fi dator să îi ajute. Însă asta ține de mentalitate, și e greu de cuantificat ca argument real. E ușor să fii perceput ca subiectiv sau speculativ în aceste cazuri.
Dacă însă e să ne referim la alte sfere. M-ar interesa date reale privind spitalele și în ce măsură cei care lucrează acolo sunt competenți (de exemplu să se facă în baza unei evaluări externe, deși aceasta ar costa scump probabil).
Aceeași situație e cu învățământul. E o modă foarte largă cu consultațiile contra plată și ghidurie, suporturile de pe lângă manuale. Dar în realitate, care e performanța liceelor, colegiilor, profesorilor care lucrează acolo?
Dacă e să revenim la filonul inițial al discuției, legat de întreprinderi. De ce ar fi bine să fie public numele fondatorilor? Ca să se evite de exemplu situații cînd cineva dintr-o instituție de stat, apelează la serviciile unei firme care prestează anumite servicii, în cadrul cheltuielilor pe care le face instituția la care activează.
Nu aș putea da la moment exemple concrete în acest sens, însă mi se pare că astfel de situații pot să existe (cei de la fisc sau de la curtea de conturi ar putea surprinde astfel de situații în baza informațiilor la care au acces).
Cu stimă.
Și aș vrea de asemenea să exprim un oarece regret că e scăzut numărul de comentatori. Cunosc suficiente persoane care ar avea multe de spus privind tema inițiată, însă stau deoparte. Why?

04 Jun 2015, 19:52 #2 0

Nu tăgăduim că accesul la şi dezvăluirea datelor personale poate crea unele suferinţe. Aşa cum nu punem problema dacă trebuie să existe protecţie a datelor personale. Problema pe care o punem este dacă ceea ce se întîmplă acum în Moldova este rezonabil şi justificat.

Nu există drept a cărui asigurare să nu creeze şi suferinţe/prejudicii. Problema este să calculăm beneficiile şi perderile şi să vedem ce cîntăreşte mai greu. Spre exemplu, dreptul la viaţa este cel mai important şi este unul absolut. Dar şi asta are reversul său, pentru că fiecare cetăţean activ plăteşte pentru ca să fie întreţinut pe viaţă un criminal care în condiţiile unei altfel de legi ar fi fost condamnat la moarte...

Deci ce cîntăreşte mai greu pe balanţă: transparenţa averilor demnitarilor şi a candidaţilor electorali, transparenţa fondatorilor întreprinderilor, sau faptul că unii din ei s-ar putea trezi cu "cerşetori" la poartă?

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

04 Jun 2015, 19:11 #3 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 50

Iată şi un proiect de lege, autori: V. Pistrinciuc şi Ch. Lucisnchi

04 Jun 2015, 14:07 #4 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 7

Dle Uratu, printre punctele nevralgice ale datelor cu caracter personal, temă pusă în discuție pe această platformă, va strecurati si „suferinta” care ințeleg ca e destul de profunda. Dvs. sunteti membru al CEC, deci functionar public. Asumati-va averea si nedeclararea acesteia la CNI, acolo unde tot funcționari publici lucreaza. Presa trebuie sa-si faca treaba, sa informeze, iar cetatenii, cei care le achita salariile acestor functionari publici, trebuie sa-și cunoasca eroii. Mai ales pe cei asupra carora planeaza tot felul de suspiciuni.

04 Jun 2015, 10:57 #5 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 2

Pentru Raisa Lozinschi,
Asta ramine pe obrazul celor care scriu si a celor care "plagiaza". Eu am adus un exemplu practic de utilizare gresita a datelor cu caracter personal. Asi fi dorit ca aceste discutii sa se acseze pe datele cu caracter personal, pe intelegerea corecta a acestor notiuni/drepturi si libertati. Cred ca nu sunt multi care pot nega faptul ca libertatea de exprimare si a acesului la anumite date cu carater personal sunt utilizate in scopuri si in maniere departe de interesul public. Deaceea pledez si in continuare pentru acces liberla informatii, dar asta nu inseamna acces nerelementat, cand oricine ia orice document il foloseste/falsifica cum vrea, dupa care nu gasim responsabilul, atunci cand persoana a suportat prejudicii. Iata de ce ziarul national, sau Europa Libera nu divulga numele celor de pe forumurile respective, chiar si atunci cand informatiile scrise acolo nu corespund adevarului, cand sunt facute pentru a influienta necorespunzator o anumita persoana (influienta necorespunzatoare = =corupere)? Raspunsul la intrebare va va ajuta sa intelegeti partea care gandeste altfel decat voi, jurnalistii. In Europa, omologul CNPDCP, este informat imediat cand cineva acceseaza datele cu caracter personal ale cuiva, sa zicem procurorul/politistul intercepteaza telefonul unui jurnalist/functionar/etc, inspectorul CNPDCP verifica scopul si legalitatea. Daca este sanctionat pentru o cauza penala, la sfarsitul perioadei permise persoana interceptata va fi informata ca "in perioada ... ati fost subiectul interceptarii, de catre...,Puteti contesta/solicita compensarea prejudiciui...). Eu cred ca si acei care citesc acum aceste randuri ar dori sa stie cand, cine si cu ce scop i-a interceptat, adica a intrat in apartamentul lor/in familia lor, a obtinut anumite informatii si cu ce scop le va folosi. Din pacate la noi nu ai nici o siguranta, daca si Prim-ministru poate fi interceptat si, doar poate presupune cine a facut-o si cu ce scop. Cat priveste beneficiarii finali a companiilor mass-media, in viziunea mea, trebuie sa fie publici. Cel putin la solicitare sa fie oferita imediat (doar sa inregistraza cine si cu ce scop a solicitat), dar ei chiar a trebui sa aiba acest interes daca nu ascund nimic... Totusi nu orice companie trebuie sa divulge fondatorii, pentru a-i proteja de raiderism. In conditiile cand se cumpara/vand deputatii, va dat seama...ceea ce de fapt si se intampla, pentru ca nu sunt protejate datele cu caracter personal..

03 Jun 2015, 23:23 #6 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 24

În Circulara ,,vedetă,,este menționat că ,,operatorilor, în baza unei solicitări depuse pe numele președintelui organului electoral și Ia prezentarea actului de identitate, li se va acorda posibilitatea de a studia listele candidaților și declarațiile de avere, precum și de a efectua notițe..,,
De ce eu, jurnalistul, trebuie să prezint operatorului (la alegerile locale aceștia fiind în mare parte funcționari publici din primării sau consilii raionale) buletinul meu de identitate? CEC nu s-a gândit și la datele personale ale jurnaliștilor? Dacă tot este o circulară ce mimează grija cetățeanului, cred că era suficient să prezentăm legitimația de jurnalist. Ce credeți, domnilor Ștefan Urâtu, Andrei Volentir, Iurie Cecan?

03 Jun 2015, 21:32 #7 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 7

Dl. Uratu, va referiti la acest text? Ca stiu ca de atunci m-ati „indragit”: http://www.ziarulnational.md/stefan-uratu-cu-mita-in-europa/. E vreo greseala aici?

A, nu, v-a deranjat textul colegei mele http://ziarulnational.md/vicepresedintele-cec-acuzat-de-fals-in-declaratia-de-avere/. Este aici vreo problema? CNI a stabilit, noi am ridicat declaratia Dvs. de avere, v-am intrebat...

03 Jun 2015, 19:51 #8 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 2

Voi incerca sa expun o opinie, fiind o persoana care am luptat mult (cred ca am si reusit) pentru aceleasi idealuri, pe care cred ca, sincer, le declarati si voi jurnalistii. Nu vreau sa o fac pe desteptul, dar comentariile facute aici dezvaluie multe si triste...
Persoonal intele protectia datelor cu caracter personal ca o prohibitie de a folosi niste date, in alte scopuri, decat în acela, pentru care le-ai obtinut. Adica daca ai obtinut accesul la datele persoanale ale unui alegator (in cazul dat eu, ca membru a CEC) sa nu le divulg altor persoane care le-ar folosi, sau sa le folosesc eu in alte scopuri. Daca persoana pretinde la Putere si legea prevede ca persoana care vrea Putere trebuie sa faca o declaratie cu privire la avere, acesta are oportunitatea sa o faca daca vrea la Putere sau sa nu pretinda la Putere, daca doreste date personale protejate. Mai mult ca atât declaratia in alegeri o face candidatul iar organul electoral este obligat sa o faca publica (cum o face CNI, sau mai bine...) si scopul acesteia este de a supune dezbaterilor si verificarilor, pentru ca observam tendinta de a scrie averile pe terti. Insa aceste date nu trebuie sa fie folosite in alte scopuri decat acel prevazut de lege/Codul electoral. Un exemplu de mentionat in acest sens a a aplicat, se pare, Raisa Lozinschi, cand a inceput sa-mi numere veniturile la firma pe care am declarat-o la CNI, ca sursa de venit. Dinsa scia cam asa: uitati-va ce venituri mari are Uritu: la locul de minca..., dincolo ... si inca jumatate de milion la SRL ... Iata acelesi date puteau fi folosite pentru a calcula veniturile (veridicitatea lor) si proprietatile acumulate in aceiasi perioada si analiza acestora, erau sau nu suficiente veniturile pentru a procura acele proprietati sau nu, si respectiv... hotul oameni buni! Dar cand ea scrie ca ia uitati-va cat de ”bogat” sau ”sarac” este Uritu, dansa imi provoaca anumite suferinte, pentru ca dupa acest articol al ei, au inceput sa tot vina oamenii cu mana intinsa-unul pentru combatanti, altul pentru biserica, al treilea pentru invalid, , pentru copii.... un sir foarte lung. Cand le raspund ca nu pot, pentru ca nu am venituri atat de mari, mai am si copii si nepoti, poate parinti, frati la pat, ei nu te cred si iti arata publicatia din ”ziarul national”. Suferintele apar pentru ca nu poti sa-i ajuti pe toti sau trebuie sa ruinezi compania. Ce este mai bine spuneti voi...Schimbarea unui mic accent, dar schimba lucrurile, dar si denot

03 Jun 2015, 17:06 #9 0

Raisa, Petru, multumesc pentru intervenții. Lucrurile într-adevar nu-s de râs, pentru ca-s de plâns...

Transparența averilor, se pare, cere o luptă constantă. Daca cei ce vor să restricționeze accesul adoptă Decizii și Circulare, cei de partea transparenței pot și ei replica. O inițiativă curentă, deja inițiată, este semnarea unei petiții.

Dacă susțineți inițiativa de publicare imediată a informației privind numele și prenumele fondatorilor companiilor din Republica Moldova, o puteți face semnînd următoarea petiție on-line:

http://www.ipetitions.com/petition/banks

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

03 Jun 2015, 12:54 #10 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 50

Iată şi efectele adverse:

Circulara CEC din 29 mai 2015.pdf..pdf

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta