La nivel european, în august 2016 a fost făcută publică şi propusă spre dezbateri  Reglementarea „Prototip" a Comisiei Europene privind Operațiunile Aeronautice fără Pilot. Estimativ, din 2019 reglementarea va trebui transpusă în fiecare stat membru UE. La fel şi în 2016, într-un comunicat al său, OSCE a recomandat statelor membre să recunoască faptul că utilizarea de drone în scopuri jurnalistice reprezintă un instrument pentru realizarea dreptului mass-media de a informa publicul, precum şi libertatea publicului de a primi informaţii şi idei prin intermediul presei. 

Până nu demult în Republica Moldova nu existau reglementări de securitate aeronautică specifice operării aeronavelor fără pilot sau aeronavelor pilotate la distanţă (drone). Acum însă, autorităţile vor să reglementeze condiții specifice de operare în spațiul aerian național a dronelor, criteriile de clasificare a acestor dispozitive, astfel încât în funcție de dimensiuni, masă, înălțimea și distanța la care pot fi pilotate, să poată fi stabilit gradul de risc care îl reprezintă atât pentru securitatea aeronautică, cât și pentru viața oamenilor.

Potrivit notei informative la proiectul de lege la Codul Aerian al Republicii Moldova pus recent pe masa legislativului, se invocă următoarea justificare: “Deşi la nivel european nu a fost reglementată în mod unitar problematica operării cu aeronave fără pilot la bord, există însă preocupări în acest sens la nivel naţional, odată cu intensificarea activităţilor de utilizare a acestor tipuri de aparate de zbor de către persoane fizice şi juridice. Proiectul reglementează şi setul de reguli pentru eficientizarea serviciilor de navigaţie aeriană, în condiţiile menţinerii unor indicatori de siguranţă ridicaţi. În acest scop a fost întărit rolul autorităţilor naţionale de supraveghere, inclusiv în stabilirea şi elaborarea unor planuri de performanţă sau al blocurilor funcţionale de spaţiul aerian, ale căror ţinte de performanţă să fie compatibile cu cele stabilite la nivel european. De asemenea, Codul aerian va reglementa activităţile aeronautice civile, va stabili instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării aviaţiei civile, precum şi competenţele şi atribuţiile altor organisme în domeniul siguranţei şi securităţii aviatice.” 

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, pentru a fi susţinut în plenul Parlamentului, iar potrivit Raportului de expertiză anticorupţie, în proiect au fost atestate incompatibilităţi cu standardele internaţionale şi internaţionale anticorupţie, fiind identificate domenii în care proiectul este în contradicţie cu aceste standarde. 

Experţii şi jurnaliştii însă atenţionează asupra restricţiilor care se impun la utilizarea dronelor, deoarece i-ar putea descuraja să utilizeze dronele în investigaţiile lor şi ar impune o sarcină excesivă. Or, drona este recunoscută drept un instrument de dobândire a informaţiei al jurnalistului, la fel ca şi reportofonul sau aparatul de fotografiat. În asemenea circumstanţe, sarcina mass-mediei de a informa publicul asupra problemelor de interes public nu va mai putea fi exercitată eficient.

Chiar dacă pe moment proiectul nu se află pe agenda Palamentului și nu se știe în ce formulă va reveni în procesul de examinare, documentul a readus în actualitate o intenție mai veche a autorităților de a reglementa utilizarea dronei ca instrument de filmare și a generat noi motive de vigilență pentru jrunaliști. Pornind de la ele, vă invit să discutăm subiectul și să răspundem împreună la câteva întrebări:

Credeți că autoritățile ar putea impune restricții reale jurnaliștilor la utilizarea dronelor?

Vor fi descurajaţi jurnaliştii să facă investigaţii în urma restricţiilor impuse?