În ultimele luni atacurile asupra jurnaliștilor au devenit atât de numeroase, încât le putem cataloga drept o obișnuință, ceva care să nu mai miră.

«Пошла вон отсюда», «Я вам рот порву», «Мы вас задушим!», ”Am să îți tai gatul”, toate urmate de lovituri cu pumnii, cu mătura, insigare publică la ură. 

Nu am mai auzit atâtea amenințări într-o singură vară, chiar dacă urmăresc viața jurnalistică din Republica Moldova înainte de apariția acestui stat, chiar dacă au existat perioade considerate mai obstructive pentru libertatea jurnaliștilor. De ce se întâmplă acest val de atacuri asupra jurnaliștilor? Cine sunt ei, jurnaliștii și instituțiile mass-media atacate? A degradat oare situația mass-media, au scăzut standardele jurnalistice, sau s-a întâmplat ceva cu standardele de guvernare? Să le luăm pe rând. 

Cine sunt jurnaliștii atacați? Dacă privim atacurile din ultimele săptămâni, dar și din ultimii ani, vedem că e vorba de reporteri și instituții media care analizează critic acțiunile diferiților actori ai guvernării, primari, miniștri, șefi de instituții publice, parlamentari sau rude ale acestora. Ce încalcă jurnaliștii care analizează critic acțiunile demnitarilor și persoanelor responsabile de guvernare la nivel național și local? Legea Presei spune clar că jurnaliștii ”au dreptul  să facă imprimări audiovizuale, să filmeze şi să fotografieze” și să facă publice aceste imagini. De ce, atunci, persoane publice, primari, parlamentari, miniștri sau paznici de la Primărie își permit să amenințe reporterii anume pentru o acțiune consfințită de lege?

Au oare funcționarii publici dreptul de a obstrucționa activitatea jurnaliștilor? Articolul 26 din aceeași Lege a Presei spune că persoanele oficiale poartă răspundere legală dacă ”au zădărnicit activitatea profesională legitimă a jurnalistului” sau ”au exercitat asupra jurnalistului măsuri de constrângere în scopul difuzării sau nedifuzării informaţiei”. Mai mult ca atât, chiar și Codul Penal spune că se sancționează cu amendă sau chiar cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, persoana cu funcţie de răspundere care a îngrădit accesul jurnaliștilor. La fel, Codul Contravențional prevede amenzi pentru cei care îngrădesc accesul jurnaliștilor la informații. 

Ce fac organele de drept, atunci când jurnaliștii sunt atacați? Ca să se întâmple aceste pedepse, e nevoie de o constatare a organelor de drept, și în primul rând a polițiștilor. Și aici apar cele mai multe îngrijorări. Pe lângă faptul că cererile adresate anterior de către jurnaliști reprezentanților poliției nu sunt analizate într-un mod adecvat, în cazul ultimelor atacuri asupra jurnaliștilor, polițiștii erau de față și nu au intervenit în niciun fel, sau au manifestat mai degrabă o atitudine protectoare asupra agresorilor decât asupra reporterilor aflați în exercițiul funcțiunii. 

Aici polițiștii sunt prezenți în cazul agresiunilor verbale asupra reporterului de la Radio Orhei, a incitării la ură asupra reporterilor și a îngrădirii posibilității de a lua imagini de la un eveniment organizat de către un funcționar public, fără să intervină. Imaginea de mai sus, inserată în acest text, este o captură video de pe o înregistrare făcută duminică, 5 august 2018, în care apare primarul satului Jora de Jos, r-l Orhei, Marina Tauber, care este și vicepreședintă a Partidului Șor, alungă jurnaliștii Radio Orhei de la o manifestație organizată de formațiunea sa. 

Aici polițiști sunt prezenți în momentul amenințărilor cu răfuiala fizică asupra reporterilor ZdG, fără ca să intervină adecvat.

Cine garantează drepturile jurnaliștilor? În aceste condiții, când reporterii care își îndeplinesc misiunea deontologică de a analiza critic actul Guvernării sunt atacați de către demnitarii criticați, iar organele de drept obligate să protejeze jurnaliștii aflați în exercițiul funcțiunii, nu o fac, apar un șir de întrebări, la care ar fi bine să caute răspunsul nu doar reporterii, ci și guvernanții și întreaga societate:

Trebuie jurnaliștii să dea dovadă de curaj ca să filmeze, fotografieze, să prezinte în presă acțiunile reprezentanților puterii? 

Dacă da, sunt ei protejați ca să își facă munca?

Dacă nu, cine poartă răspundere pentru această situație?

Dacă drepturile jurnaliștilor nu sunt protejate, care ar putea fi consecințele?

Trebuie jurnaliștii să dea dovadă de curaj sau să devină obedienți, ca să nu fie atacați?