Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

În jurnalism, calitatea produsului depinde de salariu?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Știrile despre salariile fabuloase ale jurnaliștilor profesioniști din străinătate stârnesc de multe ori invidia și, totodată, speranța celor de la noi. În Estonia, de exemplu, un jurnalist aflat la începutul carierei ridică lunar în jur de 1000 de euro. Chiar dacă nu se numără printre cele mai ”bănoase” ocupații, în Occident jurnalismul este totuși un domeniu în care pot fi obținute câștiguri decente. Cum este justificată acordarea unor asemenea salarii? Probabil, prin corespunderea unor rigori clar stabilite de redacții și rigorilor jurnalismului de calitate în general.  

Ce se întâmplă în media de la noi? Dacă aruncăm o privire pe cele mai utilizate site-uri de știri sau cele mai cunoscute posturi de radio sau TV, deosebim cu ușurință produse bune, bine lucrate, verificate și documentate (ce-i drept, cam puține) de altele care nu sunt altceva decât informații preluate de la alte posturi, reformulate, uneori și fără citarea sursei, sau făcute la repezeală din comunicate de presă. Seamănă aceste produse cu ce oferă, de exemplu, BBC sau alte instituții media considerate standarde în jurnalism? Are legătură această stare de lucruri cu nivelul de salarizare din breaslă? 

Logica lucrurilor spune că cei care lucrează bine ar trebui stimulaţi, iar cei care fac lucrul de mântuială, folosind informații străine sau neverificate – penalizați sau, cu timpul, scoși din instituții. Se întâmplă așa ceva și la noi? Există standarde sub care managerii nu permit jurnaliștilor să coboare? Sau avem un jurnalism de subzistență în care redacțiile încearcă pur și simplu să supraviețuiască?

De regulă, într-o instituție autonomă din punct de vedere economic, angajarea unei persoane nu este privită de angajator ca un privilegiu care i se oferă, ci ca pe o oportunitate de a-și mari veniturile. Simplu vorbind, muncitorul îşi vinde munca, iar angajatorul îi plăteşte bani urmare a unui câştig generat de acesta. Calitatea muncii prestate, manifestată prin calitatea produsului oferit publicului, se exprimă prin valoarea produsului şi popularitatea acestuia. Nu poți genera salarii mari când ai venituri mici. 

În media lucrurile nu sunt mult mai diferite. Doar că în media factorul subiectiv este mai pronunţat. Nu poate afirma nimeni că toţi jurnaliştii sunt la fel de buni. Dar, de ce se întâmplă că majoritatea au aceleaşi salarii? 

Incapacitatea de concurenţă a produselor media moldoveneşti cu cele venite din afara este evidentă. Veți spune că e de vină lipsa investiţiilor. De acord. Dar o investiţie mare poate garanta un bun produs de media în Republica Moldova? Aici intervine, probabil, calitatea pieţei, care e o altă problemă. În unele companii de media plata pentru muncă este diferenţiată, cu adaosuri în funcţie de calitatea şi complexitatea produsului final. Cât de eficiente sunt asemenea mecanisme?  

Vă invit să discutăm acest subiect și să răspundem împreună la întrebările: 

În Moldova, calitatea produsului jurnalistic depinde de nivelul de salarizare?

Ce fac managerii ca să-și stimuleze angajații?

Ce se întâmplă dacă angajaţii prestează servicii de proastă calitate?

Au redacțiile sisteme de penalizare sau nivelul de salarizare depinde de cu totul altceva? De ce anume? 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

11 Jul 2015, 21:32 #1 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 18

Personal sunt sigur că calitatea produsului jurnalistic depinde de salarizare doar parţial şi iată de ce:
a) un jurnalist cu aptitudini care ţine la profesie şi la numele său nu-şi va permite "luxul" să facă o ştire proastă, pentru că nu-i va permite propria conştiinţă, indiferent de mărimea salariului. Un profesionist în sensul adevărat al cuvântului nu poate coborâ intenţionat nivelul calităţii în funcţie de salariu. Admit că poate greşi odată sau de mai multe ori, toţi suntem oameni. Dacă nu-l mai satisface remunerarea din diverse motive el (profesionistul) cred va căuta altceva sau va pleca din breaslă. Altfel nu mai e profesionist;
b) un salariu decent sau bun îi permite unui jurnalist să se concentreze mai mult pe analiză, investigaţie etc., în fine pe calitatea produsului şi mai puţin pe probleme personale de ordin financiar. Se pot adăga şi altele...
Dar profi cu nume totdeauna sunt mai puţini (aşi putea veni şi cu o listă +-) iar profesionişti mediocri formează majoritatea. Îi vreţi pe toţi buni sau egali sau cum?

Ce fac managerii astăzi ca să-şi stimuleze angajaţii nu mai ştiu, dar personal cândva imi stimulam colaboratorii cu cuvinte frumoase, laude şi critici, cu o discuţie uneori abătută de la temă la un ceai sau o cafea etc. Fiecare caută metode proprii probabil. Cu banul mai rar, trăim unde trăim...

14 Jul 2015, 13:36 #1 0

Fidelizarea angajatilor este un concept de management destul de raspindit in companiile din strainatate. Am observat si la noi acest trend, dar capata aspecte ciudate, uneori improprii. Fidelizarea angajatilor in companiile puternice are menirea de a implica cit mai mult angajatul in atingerea obiectivelor. Uneori chiar se vorbeste de o noua forma de sclavie ca si derivata a acestui concept. "Echipa stirilor de la X TV". Probabil ati auzit de mult ori aceasta expresie care in Moldova ar insemna - suntem un tot intreg. De acord, doar ca fidelitatea angajatilor se traduce prin - vrem sa adoptam decizii. Managementul de casta adoptat de japonezi e mai potirivit pentru modul nostru de gindire, cind fiecare angajat are nevoie sa fie stimulat, iar intregul corp de personal are nevoie de atentie. Problema noastra e ca nu avem propriul concept de management corporativ, iar politicile de personal sunt diferite de la o companie la alta. Petrecerile de Revelion sunt insa o obligativitate pentru toate companiile.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

15 Jun 2015, 23:24 #2 0

Nume: Garyk Te

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 2

Cred de altfel, ca nu numai în jurnalism calitatea produsului depinde de modul de salarizare, indiferent dacă e la stat sau la privat, dar exista și niște limite a bunului simț, nu poți oferi unui judecător sau prezentator TV 1000 euro lunar și să limitezi prin legi salariul unui profesor sau medic la 3000-5000 lei.
Cu parare de rău exista și partea de verso a medaliei unde putem spune ca foarte mulți ”așa ziși” specialiști au uitat ce înseamnă să îți faci cu adevărat datoria și sa scoți un produs bun indiferent de salarizare. Ca de altfel foarte mulți manageri au uitat ce înseamnă cu adevărat sa fii manager și sa remunerezi (sau chiar să îi promovezi) la justa valoare pe cei care își fac bine treaba, uneori pentru careva lucru este și suficient sa ți se spună și – ”E ok, ai făcut o treaba buna, mulțumesc”. La noi în majoritatea companiilor se merge pe formula ”calul care trage pe acela îl bat mai mult ca să ii tragă și pe ceilalți” și astfel se ajunge la remunerări egale pentru toți, plafonări, buget redus etc.
Un rol deosebit o are si cultul banului in societate, atâta timp cât va vi pus el pe primul loc și nu valorile atâta timp vom avea o societate bolnava unde toți aleargă după un câștig cât mai mare și nimeni nu se gândește ”după mine ce rămâne societății”. De aceea avem foarte puțini și tot mai puțini oameni de valoare indiferent în ce domeniu lucrează ei.
E mult de spus și sincer nu sunt jurnalist ca sa le așez pe foaie dichisit și mă enervez ca nu îmi iese sa le spun pe toate cum gândesc. O seara buna.

16 Jun 2015, 11:12 #2 +1

Nivelul de slarizare este strict dependent de situatia economica a tarii. Sau mai curind un tertip al angajatorilor. Salarizarea este unul dintre cela mai costisitoare componente ale bugetului. Cu cit salariile sunt mai mari cu atit mai mult scad profiturile, si din acest considerent nivelul de salarizare e atasat situatiri economice. Aceasta nu insemna insa ca o anumita companie nu poate opera cu salarii mari, daca nivelul sau de venituri ii permite acest lucru. Cea mai buna ilustrare este fenomenul migrarii capitalului spre zone cu forta de munca ieftina. Audiovizualul moldovenesc nu este parte acestui fenomen, astfel ca nivelul de slarizare este strict dependent de coonditia pietei.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

15 Jun 2015, 12:44 #3 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 11

În Moldova, calitatea produsului jurnalistic depinde de nivelul de salarizare?
Depinde in foarte mare masura. Nimeni nu va accepta sa lucreze pe cateva parale chioare. Un exemplu este chiar Radio Moldova unde redactia actualitati nu are niciun reporter, fapt confirmat de seful de acolo, Adrian Petcu.

Ce fac managerii ca să-și stimuleze angajații?
In presa din Moldova, notiunea de stimulare este foarte rar intalnita. Ultima data am primit un bonus la salariu acum vreo 8 ani. Ma indoiesc ca acum se mai practica asa ceva. Toti se angajeaza pe niste salarii fixe si incearca sa renegocieze periodic aceste salarii, in functie de performante. Cam asta e peisajul din prezent, din cate cunosc.

Ce se întâmplă dacă angajaţii prestează servicii de proastă calitate?
In televiziuni, se mai intampla sa fie concediati cei care lucreaza prost, mai ales daca se repeta. In online, e mereu criza de oameni, asa ca se multumesc cu ce oameni au. Online-ul e un refugiu pentru cei care nu fac fata in TV, iar de multe ori asta se vede in calitatea textelor.

Au redacțiile sisteme de penalizare sau nivelul de salarizare depinde de cu totul altceva? De ce anume?
Aud des de penalizari la televiziuni, mai ales dupa aparitia Jurnal si Publika. Dar imi amintesc ca si la TV7 se dadeau penalizari acum niste ani. E o gaselnita buna pentru administratii sa reduca din bugetele pentru salarii. Dar cea mai actuala strategie a patronilor, este sa anagajeze oameni tineri, de pe bancile facultatilor, care se multumesc cu salarii mediocre si nu pun multe intrebari despre politica editoriala.

15 Jun 2015, 11:36 #4 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 26

In mare parte sunt de acord cu ideile expuse in acest articol, doar ca s-ar cere o diferentiere intre media cu alocatii de la buget (practic de stat) si media care se “autofinanteaza” (ghilimele nu sunt de prisos)
Deci am sa incerc sa raspund la intrebarile moderatorului din punctul de vedere a unui redactor-sef la stiri (Radio Moldova)
*********** fisier atasat************
Deosebirea intre sistemele de salarizare a institutiilor media, cele private si cele publice, au dat nastere unui fenomen periculos - traseismul jurnalistic. Sa nu uitam ca TRM-ul practic nu are pina in prezent un sistem de motivatie iar majoritatea sefilor de institutii media au pornit din aceasta companie si si-au construit propriul mediu motivational. Unii doar penstru sine, altii si pentru subalternii sai. Sa urci pe scara ierarhica (ceea ce presupune si un salariu mai mare automat) de multe ori este imposibil. Sa ceri un salariu mai mare este la fel practic imposibil (“in limita bugetului”). Cunosc persoane care intr-un an de zile au schimbat citeva redactii, de fiecare data acceptind o anumita “politica editoriala”. Asta poate dura la nesfarsit daca jurnalistul uita de codul deontologic. Respectiv profesionalismul dispare si ramane doar banul – unicul mijloc de motivare a jurnalistului, traseist in devenire.

traseist.doc

15 Jun 2015, 12:30 #4 0

Cu traseismul ai dreptate. E un fenomen nou in Moldova, dar acesta nu e dictat de strategii de marketing, care au la baza stimularea vinzarilor prin atragerea persoanelor cu o buna prestie publica. Traseismul moldovenesc este motivat de conditia proasta a pietei muncii. Oamenii isi cresc salariile prin migratie de la o companie la alta. Incercati sa faceti un studiu sa vedeti cite posturi TV bune puteti construi in Moldova utilizind personalul existent pe piata. Mai aduagati aici calitatea instruirii si ajungeti la oportunitatile de afaceri si implicit crestrea calitativa a salariilor. REFORMA. Aceasta cere piata audiovizuala. O regindire conceptuala a domeniului pe toate palierele.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

15 Jun 2015, 11:02 #5 0

Veniturile companiilor de media sunt dependente de mediul concurential. In MOldova drepturile de autor sunt doar o prevedere legala si nu sunt aplicate. O stire publicata devine un bun public si este tirajata de orcine crede isi poate deschide un site de stiri. Protejarea drepturilor de autor are si aspect economic cu efecte directe asupra salariului. Statul in egala asura are obligatia, la fel ca si companiile de media, sa asigure un mediu concurential sanatos. Acest lucru va asigura prosperitatea economica a companiilor de media cu efecte directe asupra salariului.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 3

15 Jun 2015, 10:37 #6 0

Nume: Ana Racu

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 34

Foarte bun subiectul discuției. Înainte de a ne da cu părerea despre calitatea jurnalismului de la noi și de a face analize de calitate, chiar ar fi binevenite niște cifre de reper (în măsura în care acest lucru e posibil) despre care ar fi media de salariu a unui reporter, a unui redactor, producător, cameraman, redactor etc...
Uneori mă gîndesc că unul din motivele că avem investigații jurnalistice puține este anume cel financiar. Este mai simplu să fii plătit la bucată de știre, făcînd copy paste-uri de pe fb, decît să muncești uneor cîteva săptămîni la o investigație care îți poate aduce ulterior probleme și pentru care riști să fii plătit, numeric vorbind, ca pentru 10 știri, făcute în 2 zile.

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta