Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Cum responsabilizăm autoritățile care îngrădesc accesul la informație?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

Accesul la informație este un element indispensabil într-o societate democratică, prin intermediul căruia publicul își poate forma o opinie obiectivă și critică asupra mediului în care trăiește și asupra activității autorităților. Ce se întâmplă la noi? 

Din păcate, acest mecanism, înțelegându-i-se puterea, tot mai frecvent este „setat” pe o funcționare defectuoasă. Motive sunt multe: fie funcționarii califică solicitările de informații drept petiții, fie refuză să livreze informația făcând trimitere la Legea privind protecția datelor cu caracter personal, fie cererile sunt formulate de către persoane juridice… Practic fiecare jurnalist a trecut printr-o istorie nu tocmai plăcută în acest sens. 

Dacă e să facem o analiză succintă a legislației altor state cu privire la accesul la informație și la modul în care are loc protecția acestuia, vedem că multe țări au o situație cu mult mai bună decât Republica Moldova.

Bunăoară, în România, art. 31 din Constituţie prevede că deptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit, iar autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra activităţilor publice şi a problemelor de interes personal ale acestora. Iar potrivit art. 52 din Legea Supremă, persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. După cum putem observa, mecanismul de responsabilizare a celor care îngrădesc acesul la informație este prevăzut chiar în Legea fundamentală a statului român. 

Suedia este prima ţară din lume al cărei Parlament a adoptat o lege a accesului la informaţie. Aceasta prevedea că documentele oficiale trebuie ”la cerere, puse la dispoziţia oricărei persoane”, fără perceperea vreunei taxe. Deciziile autorităţilor de a refuza accesul la documente oficiale pot fi atacate la tribunalele administrative generale şi, în ultimă instanţă, la Curtea Supremă Administrativă. Avocatul poporului (ombudsmanul), care funcţionează pe lângă Parlament, deţine anumite funcţii de supraveghere în domeniul liberului acces la informaţie.

Franţa. Legea-cadru care reglementează accesul la informaţie este Legea nr.78-753/17.05.1978 privind libertatea accesului la documentele administrative, iar supravegherea respectării ei este pusă în atribuțiile Comisiei pentru accesul la documentele administrative.

În Republica Moldova nu avem instituții speciale care să vegheze anume asupra respectării Legii nr. 982, cu privire la accesul la informație. Sancțiuni însă pentru cei care încalcă această lege se conțin în Codul penal și în cel contravențional. Codul penal, în conținutul art. 180, prevede că se sancționează cu amendă și cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, persoana cu funcţie de răspundere care a încălcat intenționat procedura (-le) legală de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului.. Și Codul contravențional prevede amenzi pentru îngrădirea accesului la informație. Recent, acestea au fost majorate. Astfel, în luna noiembrie 2016 a fost adoptată modificarea art. 71 din Codul contravențional. Potrivit noii redacții, încălcarea legislației privind accesul la informație sau a celei cu privire la petiționare se va sancționa cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale (de la 5.000 până la 7.500 de lei) în cazul persoanelor fizice și cu amendă de la 300 la 400 u.c. (de la 15.000 până la 20.000 de lei) în cazul persoanelor cu funcție de răspundere. În același timp, prezentarea unui răspuns cu date eronate se va sancționa cu amendă de la 400 la 500 u.c. (de la 20.000 la 25.000 de lei) aplicată persoanei cu funcție de răspundere. Cauza contravențională va fi examinată de poliție, la cererea persoanei căreia prin contravenție i-au fost cauzate prejudicii. În societate însă există discuții referitor pe acest segment. Unii experți din domeniu propun ca examinarea acestor cauze să fie dată în competența procurorilor. 

Spre final, vreau să vă invit la o discuție în care vă propun să aduceți exemple din propriile experiențe de îngrădire a accesului la informație, dacă aveți astfel de experiențe, și să ne explicați cum ați acționat. La fel, vă invit să răspundem împreună la următoarele întrebări:

  1. Considerați că noile modificări la Codul contravențional referitoare la accesul la informație într-adevăr vor disciplina autoritățile, având în vedere și faptul că amenzile vor trebui plătite din buzunarul propriu?
  2. Cu ce soluții ați veni voi pentru o mai bună respectare a Legii privind accesul la informație?
  3. Ați susține o eventuală inițiativă ca toate persoanele juridice să fie obligate prin lege să publice pe site-urile lor absolut toată informația privind activitatea pe care o desfășoară, iar în caz de nerespectare să fie sancționate aspru? Considerați că aceasta ar fi un mecanizm eficient pentru a asigura transparența și ar ușura munca instituțiilor mass-media?

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

01 Jan 2017, 16:54 #1 0

Înregistrat: Oct 2024

Postări: 1

Răspunzînduvă la ultima întrebare .
Ultima perioadă pentru Republica Moldova este marcată de tendința apropierii de valorile europene de către actuala clasă politică, tendință materializată prin unele concesii , mai curînd, decît reforme, in domenii de activitate a statului. Apropierea de așa zisa democrație existentă în occident poate fi facilitată întradevăr de o mai pragmatică legislație sau set de acte normative. Acestea ar reglementa activitatea mediei , modul în care ni se servesc astăzi știrile și influiența pe care ar trebuie să o posede acesta în rîndul maselor așa cum se întîmplă în vest, sugerează desele ingerințe ale personajelor din umbră care își pot continua activitatea de sabotare, exact din motivul ca jurnaliștii nu posedă intrumentarul legal cu care pot ține în lesă imixtiunile respectivilor și furniza informații certe, și nu dictate . A fost, dacă să ducem ideea la extrem, totuși fără a ieși din decor, un deziderat a lui Gorbaciov, Glasnosti , se referea și la libertatea creației și a presei. Rezultatul, și a acestei reforme, pe lîngă surata Perestroikă , a fost demolarea colosului roșu, indicator că transparența este utilă si necesară pentru o bună funcționare în toate sferele de activitate. Cei 101 (nu zic dalmațieni ) daca vor întradevăr să pornească pe calea reformelor și atingerea valorilor existente în UE , trebuie să îndeplinească ceea ce poate au scandat ,studenți fiind pe atunci probabil, cînd se crea statul în care azi trăim și la care sa ajuns, ca urmare a implementării transparenței întru-un stat totalitar. Sau, in Republica Moldova , dogmatismul și oarba supunere au ajuns mai puternice decît în URSS?

29 Dec 2016, 17:38 #2 0

Cristina Rotari, achitarea amenzilor din buzunarul propriu poate părea abuzivă la prima vedere doar unui funcționar public, cărui i se pare ca atare. Însă în realitate este una corectă. Persoana fizică sau cea cu funcție de răspundere trebuie să poate răspundere pentru acțiunile/inacțiunile sale. Această prevedere s-a introdus anume cu scopul de a responsabiliza funcționarii publici care au ca sarcină oferirea informației de interes public.
Ceea ce ține de repararea daunelor provocate prin faptul că nu a fost oferită informația de interes public, aceasta este prevăzut în Codul penal, art. 180.

Considerați că ar fi oportun sancționarea jurnaliștilor care au solicitat printr-o cerere informație referitor la viața privată sau informație cu caracter personal? Asta ar fi echivalent cu faptul de a aplica sancțiuni pentru că punem întrebări. Presa trebuie să fie liberă. De aceea e nevoie în fiecare instituție să există o persoană care să poate distinge informația cu caracter personal și cea de interes public și de a o pune la dispoziția solicitanților.
Comportamentul jurnaliștilor care uneori se abate de la normele unanim acceptate este urmărit și amiabil rezolvat de către Consiliul de Presă. Jurnaliștii au dreptul conform legii de a exagera unele lucruri.

Înregistrat: Oct 2024

Teme moderate: 1

29 Dec 2016, 17:12 #3 0

Angelica Duca, bună remarcă precum că există și ordinul superiorului. Dar în acest caz, persoana responsabilă de oferirea informație v-a trebui să aleagă între respectarea ordinului superiorului de a nu oferi informație sau de a oferi informație eronată sau de a achita amenda pentru aceasta acțiune/inacțiune din propriul buzunar. Cred că v-a opta pentru prima variantă luînd în considerație mărimea amenzii.

Iar ce ține de obligația prin lege de publicarea datelor pe pagina web a instituției, (care și la moment e consfințită în Legea privind accesul la informație, art. 11, însă pentru nerespectarea acestuia nu avem sancțiuni, considerent din care mulți iși permit să n-ul respecte, astfel îngreunînd lucrul în mod special a jurnaliștilor dar și știrbind din dreptul cetățenilor de a avea acces direct la informație) desigur, aceasta se va face cu respectarea dreptului la viața privată, a secretului comercial, a datelor cu caracter personal....

Înregistrat: Oct 2024

Teme moderate: 1

29 Dec 2016, 16:40 #4 0

Înregistrat: Oct 2024

Postări: 1

Nu cred că soluția pentru Republica Moldova este achitarea amenzilor din buzunarul propriu or, în anumite circumstanțe oferirea acestei informații depinde de mai mulți factori. Totuși consider că, abuziv perceperea cuantumului amenzii de la persoana fizică și nu de la instituția în care activează în schimb în cazul în care se va demonstra rea intenția persoanei sau interesul personal în a nu comunica o anumită informație autoritatea în care aceasta activează să poată utiliza instituția acțiunii în regres și recupera paguba cauzată.

Totodată totuși în unele situații jurnaliștii încearcă să abuzeze de dreptul lor solicitând informații sau divulgând informații cu caracter personal sau care lezează drepturile peroanelor cauzând prejudicii considerabile (nu mă refer la persoane publice ca exemplu prof. de la Ungheni și multe alte situații), respectiv consider că și sancțiuni pentru astfel de încălcări ar trebui prevăzute.

În ceea ce ține de punctul 3 sunt total de acord, o astfel de prevedere legală ar asigura un proces decizional transparent iar fiecare cetățean se va putea informa referitor la modul de gestionare a treburilor și resurselor publice.

29 Dec 2016, 15:26 #5 0

Radu Donea, mulțumesc pentru intervenție.

Însă noi nu suntem aici pentru a face politică.
Schimbarea și respectarea Legii trebuie să înceapă de la fiecare din noi, puțin cîte puțin. Trebuie să facem mai des uz de corectitudine și să conștientizăm efectele ulterioare ale acțiunilor sau inacțiunilor noastre. Pentru că lipsa transparenței și îngrădirea dreptului la informațiile de interes public nu sunt deloc caracteristice pentru o societate democratică, precum vrea să fie percepută societatea din RM. De aceea nu trebui să vină cineva din afară să ne rezolve problemele sau să ne reseteze. Acești pași trebuie să-i facem noi. Să devenim incomozi celor din fotolii moi chiar și prin banalele cereri de acces la informație prin care arătăm că ne pasă despre modul în care ne sunt cheltuiți banii, banii publici de exemplu.
Precum am scris și în text, solicitările de acces la informație sunt un mecanism foarte puternic care e în stare să schimbe lucrurile radical.

Înregistrat: Oct 2024

Teme moderate: 1

29 Dec 2016, 15:15 #6 0

Înregistrat: Oct 2024

Postări: 2

1. Poate vor disciplina autoritatile intr-o oarecare masura, insa oricum problema o ramina fiindca legile noastre nu sunt perfecte si cu parere de rau multe informatii pe care le detin autoritatile nu au dreptul sa le dezvaluie fiindca sunt indicatii de la "superiori".
2. Ar fi bine sa fie publicate online insa cu anumite restrictii care sunt prevazute de alte legi fiindca la noi cind se scrie o lege de multe ori se uita de alte legi si de aia se ajunge la faptul ca legile se bat cap in cap.
3. Nu sunt deacord fiindca exista secretul comercial care nu se divulga, datele cu caracter personal si altele prevazute de lege.

29 Dec 2016, 14:54 #7 0

Înregistrat: Oct 2024

Postări: 1

Republica Moldova este inca prea divizata social si politic pentru a discuta despre transparenta, mai ales la capitolul solicitarii informatiei publice. Toata problea porneste inca din maduva bolnava a intregii societati, distrusa de cancerul justitiei cumparate pentru cateva case si vile de lux intr-o mahala mai " luxoasa" la un colt de oras... Practic orice subiect si problema in tara asta este legat de politica, asta inseamna ca oamenii cu puterea in stat sunt prea orgoliosi si ingamfati ca sa mai gandeasca la cetateanul simplu. Ajungand la concluzia ca nu sa investit bine in educatia lor, celor care ajung sa detina puterea in stat, dar nu stiu cum s-o foloseasca corect. Deci avem sistem educational nefunctional, care produce in mare parte someri si oameni lipsiti de demnitate, cu un moral de doi bani... Ex. Presedintele actual al R.M. si cam 60% din clasa politica... Desigur ca ei au fost crescuti de scoala sovietica. Asta inseamna ca daca am vrea schimbari, trebuie sa ne spalam de subiecte precum ei... Deci una dintre solutii ar fi intinerirea clasei ce detine puterea in stat... Este doar o mica preblema intr-un sistem putred, cred ca solutia pentru reglarea genului dat de probleme este resetarea completa a societatii prin schimbarea infrastructurii fizice si morale a tarii... Cu ajutorul unor experti din exterior, dintr-un mediu cu adevarat democrat, si unde sistemul chiar fonctioneaza productiv.

29 Dec 2016, 11:00 #8 0

Merci pentru opinie, Emil Pelin.

Respectarea legii nu trebuie să depindă de vreun factor.
Dura lex sed lex, spuneai latinii, ceea ce înseamnă că legea e dură dar e lege. Deci ea trebuie să stea în capul mesei indiferent de orice.

Referitor la a doua întrebare, cum rămîne cu informația care constituie secret comercial de exemplu? Sau cum facem cu clauza de confidențialitate, ne mai vorbind deja de datele cu caracter personal. Deci, nu cred că chiar orice tip de informație ar trebuie să fie plasată pe net și accesibilă oricui.

Înregistrat: Oct 2024

Teme moderate: 1

29 Dec 2016, 10:45 #9 0

Înregistrat: Oct 2024

Postări: 1

1. Cred ca da!
ps. atit timp cit la mijloc se afla un om respectarea legii devine ceva subiectiv
2. orice tip de informatie sa fie pastrat online
3. in totalitate

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta