Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management și legislație

Loghează-te pentru a putea comenta

Ce îi așteaptă pe radiodifuzori după modificarea Codului Audiovizualului?

Смотри на русском языке

Categorie: Management și legislație

În lunile aprilie şi mai 2015, pe masa legislatorilor şi-au făcut apariţia două proiecte de lege cu privire la modificarea şi completarea Codului audiovizualului (125 din 02.04.2015 şi 218 din 22.05.2015). Autorii şi-au propus în special modificarea articolului 11 din Codul audiovizualului, care are menirea de a proteja patrimoniul lingvistic şi cultural naţional, doar că prin prisma a două formule diferite:

„(31) Radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii vor difuza programe autohtone cu caracter informativ şi analitic în proporţie de 100% dintre care 80% vor fi în limba română. Se permite difuzarea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, precum şi în statele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”, au propus autorii proiectului nr. 125 din 02.04.2015. 

Pe de altă parte, în proiectul de lege nr. 218 din 22.05.2015 găsim următoarea formulă: 

(2) Produsul autohton va constitui cel puţin 8 ore din volumul zilnic de emisie şi va fi difuzat exclusiv (în totalitate) în intervalul orelor 6.00-24.00. Cel puţin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în orele de maximă audienţă, dintre care cel puţin 4 ore vor fi difuzate în limba de stat”.

Chiar de la bun început, proiectele au generat discuţii controversate între autori şi reprezentanţii breslei jurnalistice. Cele mai multe obiecţii au fost formulate în raport cu proiectul nr. 218, prin intermediul căruia, după cum susţineau reprezentanţii instituţiilor media, „se încearcă monopolizarea pieţei TV din Republica Moldova”, or, în condiţiile unei pieţe de publicitate deficitare, multe posturi TV riscă să nu reziste financiar. „Noi suntem un post de televiziune care trăieşte din publicitate. Nouă nu ne dă nimeni bani din buzunar, obţinuţi din tot felul de surse”, declara jurnalista Lorena Bogza, moderatoarea emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chişinău, la audierile publice din 25 mai 2015. Aceleaşi opinii au fost enunţate şi de alţi reprezentanți ai radiodifuzorilor sau ai organizațiilor de media. În cadrul unei ședințe a Clubului de discuţii „Stop Fals” la subiectul protecţiei spaţiului informaţional autohton de propaganda externă şi internă, Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, preciza: „În opinia mea, proiectul de lege nr. 218 […] urmărește „epurarea” anumitor posturi TV de pe piața audiovizuală, pentru că la momentul actual nu toţi radiodifuzorii își pot permite să producă conținut autohton la cotele indicate în proiectul de lege. În loc să creeze condiţii care ar stimula creşterea volumului şi a calităţii produsului autohton, parlamentarii impun restricţii convenabile unor proprietari de media”.

În acelaşi timp, proiectele de lege au fost remise spre avizare instituţiilor europene: Consiliul Europei şi OSCE. Şi experţii internaţionali, în avizele prezentate, au atras atenţia asupra faptului că prevederile vagi şi restrictive pot genera cenzură şi afecta pluralismul de opinii, iar în ceea ce priveşte operarea modificărilor la articolul 11, acestea ar trebui să fie însoţite de oportunităţi mai largi, pentru ca radiodifuzorii să-şi poată extinde volumul de producţie autohtonă şi pentru a preveni riscul de a ajunge în imposibilitate financiară de a-şi onora obligaţiile legale. 

Indiferent de cele enunţate de către jurnalişti şi experţi, în acest an, mai exact la 30 martie 2017, proiectul nr. 218 din 22.05.2015, cu votul majorităţii deputaţilor, a devenit lege. La adoptarea acestuia, din păcate, nu s-a ţinut cont de temerile unor radiodifuzori, de propunerile enunţate la dezbaterile publice şi în avizele structurilor europene. Astfel, din 1 octombrie 2017, toate instituţiile audiovizuale vor fi obligate să difuzeze cel puţin 8 ore de produs autohton din volumul zilnic de emisie, exclusiv în intervalul orelor 6.00-24.00. Dintre acestea, cel puţin 6 ore se vor regăsi în orele de maximă audiență, iar 4 dintre ele vor fi în limba română.

Pe de altă parte, există decizia CCA - cu privire la ponderea programelor autohtone în serviciile de programe audiovizuale (nr. 185 din 28.12.2012). Prevederile acestui document obligă radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova să difuzeze săptămânal un volum de 30% de produs autohton. Și aici este de remarcat faptul că monitorizările CCA la acest capitol au atestat că nu toate posturile TV respectă volumul prevăzut, unele, din lipsă de bani, altele, cel mai probabil, din lipsă de bun-simţ, căci financiar şi-o pot permite. Mai mult decât atât, de la începutul anului curent, au existat deja situații în care unii radiodifuzori locali și-au sistat licența de emisie pentru o perioadă determinată de timp, cauza fiind situaţia financiară.

 Şi acum, mă întreb şi vă întreb: cum credeţi, ce urmează? Pe de o parte, noile modificări ar fi o soluţie pentru promovarea produsului autohton şi, în special, pentru dezvoltarea pieţei audiovizuale autohtone, iar pe de altă parte însă, aceleaşi modificări ar putea fi nefaste pentru activitatea radiodifuzorilor mai mici, cei care,  din cauza condiţiilor financiare precare, nu se vor putea conforma noilor prevederi legale.

O fi aşa sau altfel, vă propun să discutăm împreună, răspunzând la următoarele întrebări:

  1. Care totuşi va fi impactul noilor modificări operate la Codul audiovizualului?
  2. În ce măsură radiodifuzorii vor putea face faţă acestor modificări?
  3. Va avea sau nu de suferit pluralismul de opinii? 

 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

02 Jun 2017, 09:48 #1 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 1

Referindu-ne la cele discutate aș putea să disting trei elemente principale care îi îngrijorează pe majoritatea cetățenilor: 1) produsele ]n limba română, 2) monopolizarea pieței reclamei.
Trebuie să recunoaștem că produsele media în limba Română nu sunt altceva decît un lucru foarte bun, dat fiind faptul că avem peste tot produse în alte limbi decît cea pe care o vorbesc aproape 70% din concetățenii noștri. Este altceva că se face legătura între reclamă și produsele în limba Română, de aici reiese că avînd eceste produse este rău. Problema reală este în reglementarea insuficientă a pieței reclamei, care permite monopolizarea acesteia. Posibil și reglementarea insuficientă a Fondului CCA pentru sustinerea radiodifuzorilor din care ar fi teoretic posibil finantarea radiodifuzorilor mici ca sa-si poata permita continuarea activitatii. O alta alternativa ar fi practica altor state Europene prin care Companiile media mari introduc in grila sa de emise produsele companiilor mici astfel isi micsoreaza participarea sa pe piata media, in acelasi timp acorda timp si posibilitatea de dezvoltare companiilor mici, respectiv le revine si o cota din veniturile de reclama difuzate pe parcursul acestor emisiuni.
Dar toate acestea urmeaza sa vina ca si initiative din partea Regulatorului national cred, ajungind in parlament initiativa sa fie vazuta ca una serioasa si bine argumentata, si dezbatuta public cu societatea civila conform tuturor procedurilor.
Apropo, am vazut anterior un proiect de lege inregistrat in Legislativ care vine sa reglementeze piata reclamei, nu stiu daca este si in examinare:
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3672/language/ro-RO/Default.aspx

02 Jun 2017, 15:12 #1 0

Da, Mihai, există o strânsă legătură între aceste elemente: produs autohton, piaţă publicitară şi activitatea unei instituţii media. Pur şi simplu, nu le putem diviza. Or, crearea de content necesită resurse financiare şi o activitate în condiţii echitabile şi corecte, care, la rândul său, depinde de norme juridice bine puse la punct. Atâta timp cât se vor adopta noi reguli, fără a crea condiţiile necesare pentru ca acestea să fie respectate de către jucătorii pieţei, în opinia mea, nu ne vom mişca înainte, din contra, riscăm să batem pasul pe loc.
În ceea ce priveşte Fondul de susţinere al radiodifuzorilor, din 2013, anual, CCA organizează concursuri de selectare a proiectelor de programe audiovizuale, în vederea susţinerii producerii emisiunilor autohtone de interes public, dar aceasta nu este suficient. După cum menţionezi, trebuie să avem iniţiative legislative bine argumentate şi favorabile dezvoltării domeniului audiovizual. Totul trebuie tratat în ansamblu, inclusiv proiectul de lege despre care aminteşti aici, pentru a evita ulterioarele carenţe legislative.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 2

31 May 2017, 11:33 #2 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 1


Urmare a discutiilor cu radiodifuzorii s-a rezumat: este un lucru care devenea tot mai necesar, anume majorarea produsului autohton si contentului in l rom. Plusul este ca se vor mai crea chiar si locuri de munca pentru reprezentanții mass-media, iar publicul va avea mai multe de privit in limba română. Minusul că, nu toate TV-urile vor rezista, deoarece produsul autohton necesită bugete destul de mari si calitate, or pentru crearea unei emisiuni se implică un grup de specialiști, iar cu o emisiune nu faci grila unei televiziuni. Iar produsul care nu aduce audienta, nu atrage publicitate, iar asta e una din sursele de existenta la fel a radiodifuzorilor. Astfel, se va ajunge la o monopolizare a pieței mediatice.
De aici si răspunsul cu privire la pluralismul de opinii, evident ca va avea de suferit, poate nu atât de major, dar orice schimbare, modificare atrage după sine anumite schimbări de opinii.

02 Jun 2017, 14:13 #2 0

Dna Lidia, Vă mulţumesc pentru că aţi enunţat opinia radiodifuzorilor. În fapt, se confirmă temerile rezumate. Din păcate, nu toţi radiodifuzorii dispun de resursele financiare necesare pentru a se conforma noilor prevederi legale. Acum este de datoria noastră să vedem cum putem evita posibilele consecinţe care ar putea afecta pluralismul de opinii.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 2

30 May 2017, 16:41 #3 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 15

În primul rând, vreau să îmi exprim opinia că art. 11 al Codului audiovizualului, apărut și conservat pentru a promova produsul autohton și în limba română, întotdeauna a avut un conținut greu de pătruns și memorizat. Impresia generală este că în acel text se conținea o formulă matematică, și nu un text de lege, ultimul fiind necesar să fie formulat cât mai clar și ușor de înțeles pentru orice om care este interesat de normele ce funcționează în domeniul audiovizualului. Și cred că această formulă îî făcea pe mulți să nu respecte legea, iar acest lucru nu îl putea formula clar și răspicat nici un cetățean.
Sigur că din perspectiva asta, din dorința de a avea un text ușor de consumat și aplicat, norma din proiectul nr. 218, care a fost deja adoptată, este clară și simplifică activitatea tuturor – și celor care produc, și celor care monitorizează. Nu mai este necesar să stai cu calculatorul, să operezi cu procente, să încerci întâi să înțelegi care este volumul serviciilor de programe ale radiodifuzorilor, să trebuiască să ai acces la documentele radiodifuzorului, apoi cât este producție proprie, cât este cea autohtonă și câte opere europene difuzează, pe urmă câte procente din ele se transmit în orele de maximă audiență, ce volum este în limba rusă, și cât în română etc.
Deci din perspectiva calității normei, avem un progres. Din perspectiva impactului normei, însă, ajungem la întrebarea ce înseamnă să produci zilnic 8 ore de produs autohton? Și asta este o cu totul altă poveste. Asta înseamnă pentru moment în Moldova investiții enorm de mari, care nu se recuperează. Și atunci cine și câți vor mai rămâne pe piață? Și pentru ce?

02 Jun 2017, 14:06 #3 0

Olivia, anume la impactul normei legislative mă refer. Şi aici, am temerea că din cauza adoptării noilor rigori, fără a se crea şi condiţiile necesare pentru stimularea creşterii volumului de producţie autohtonă, piaţa audiovizuală are de suferit.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 2

24 May 2017, 09:47 #4 0

Nume:

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 0

Asi risca sa definesc situatia presei din RM prin doua probleme fundamentale – decredibilizarea si nevoia cresterii calitative. Derivatele acestor probleme sunt atit de multe ca incepi sa te pierzi in detalii.
Problema dezinformarii, manipularii si a propagandei ne-a facut sa ne concentram asupra nevoii pastrariii si chiar protectiei unor surse media credibile. Indiferent de potenta lor economica sau capacitatea editoriala, oriceinstitutie media care ofera un serviciu jurnalistic corect este tratata ca prioritate de grad 0. Este reactia fireasca a societatii la nevoia de autoaparare. Acest protectionism exagerat nu ofera insa posibilitatea unei concurente serioase si a unei cresteri calitative.
La prima vedere intentia leislativa este corecta. Piata audiovizuala moldovesca s-a extins extrem de mult si are nevoie de o crestere calitativa. In mod normal aceasta crestere calitativa este dictata de concurenta. Instrumentle sunt diferite, modalitatile la fel. In RM lucrurile sunt insa mult mai complicate, astfel ca si instrumentele economice sunt utilizate diferit.
In conditiile unui monopol complet pe piatele de publicitate si distributie, aplicarea unor intrumeste economice (fie si corecte) nu este altceva decit o modalitate subtila de inlaturare a concurentei, sau mai mult, de lichidare a surselor incomode de informare.
Si ca sa ajungem repede la un rs pe care il asteptati. Logica e corecta – modalitatea de realizare e moldoveneasca. Pentru a obtine o crestere calitativa a pietei, dar si pentru a proteja presa libera, trebuie sa lasam piata sa functioneze in termeni libberi. Concrenta naste calitate. Iar pentru a supravetui radiodifuzorii vor aplica instrumentele adecvate, inclusiv asocieri, imprumuturi pe temen lung sau investitii. In alte conditii orice modificare legislativa nu e decit o constringere cu subtext.

02 Jun 2017, 13:58 #4 0

Da, concurenţa naşte calitate, dar şi concurenţa trebuie să fie una de calitate. Sper ca toţi radiodifuzorii să dispună de resursele financiare necesare pentru crearea volumului de produs autohton prevăzut de norma legală şi aceste modificări să nu genereze un efect invers.

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 2

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta