Situația în jurul publicității și comercialului în mass-media este destul de complexă și eventualele reacții la această postare trebuie tratate din câteva perspective. Nu există alb curat și negru absolut. Jurnalismul, dacă îl privim ca un gen de afacere, presupune și publicarea unor articole comerciale, în beneficiul companiilor și businessmanilor care prin intermediul mass-media își promovează serviciile, produsele sau anumite interese. Astfel de articole reprezintă un suport palpabil pentru ziarele și portalurile de știri, care – să recunoaștem franc – nu se descurcă prea bine din punct de vedere financiar. Publicitatea rămâne o sursă importantă în structura veniturilor redacțiilor, deși are și efecte secundare indezirabile. 

Ei bine, nu este ilegal sau dezonorant să accepți publicitate pentru plasare, dacă ai un auditoriu loial și reclama este serioasă, însă ea nu este la fel de eficientă în comparație cu materialele jurnalistice clasice, care se bucură de o credibilitate mai mare și atrag o audiență mai largă. Deoarece legislația și normele deontologice instituie cerința ca redacțiile să marcheze expres astfel de materiale, pentru a permite consumatorilor de informații să facă distincție între conținutul care servește interesului public și conținutul publicitar, cititorii de cele mai dese ori ignoră articolele cu reclamă care, în majoritatea lor, sunt scrise prost sau nu sunt relevante pentru ei. 

Partea proastă

Este cunoscut faptul că un jurnalist bun face nu doar reportaje solide, dar și advertoriale atractive. Costurile relativ reduse în comparație cu bugetele pentru agențiile de publicitate, plus garanția că materialul va apare în organul de presă dorit și va ajunge la auditoriul țintit fac din scrierea la comandă o metodă reușită pentru atingerea scopurilor. Cred că vefi de acord că a scrie un advertorial nu este un păcat, dacă materialul este marcat corespunzător, iar beneficiarul este cunoscut. Important este să respecți rigorile profesionale și să nu faci din asta o activitate permanentă, în caz contrar se recomandă schimbarea meseriei. 

Când ”s-a împărțit norocul” la Mold-Street.com, eu am preluat domeniul vânzărilor. Sarcina mea a fost să asigur venituri la întreprindere fără a pune presiune pe autori sau redactor. Deși mai scriu uneori pentru portal și redactez materialele autorilor, eu nu mă identific drept jurnalist; chiar dacă scriu articole publicitare, cu foarte multe rezerve aș putea fi numit specialist în PR. Sunt mai degrabă antreprenor. Și în calitatea respectivă am sarcina de a crea condiții optime pentru producerea conținutului de calitate și plasarea de reclamă. Echipa este păzită, într-o măsură mare, de tentația de a scrie la comandă, în primul rând prin alegerea minuțioasă a persoanelor cu care colaborează. Avem și un mecanism de așa-numite checks & balances, care desparte eficient grâul de neghină. Și, nu în ultimul rând, respectarea principiului diversității surselor de venit: publicitate, abonamente, granturi. 

• Există cazuri când Mold-Street.com scrie la comandă? - Da. Istoriile de succes sunt materiale scrise la comanda unor companii locale. Ele sunt marcate ca publicitate sau este indicat finanțatorul. 
• Cum astfel de articole influențează politica editorială a echipei? - Nicicum. Furnizorii de teme pentru articole plătite semnează contracte prin care recunosc că nu pot influența libertatea noastră de luare a deciziilor în privința subiectelor alese sau a procesului de investigare. De asemenea, ei trebuie să accepte faptul că nu vor fi scutiți de atenția noastră în cazul în care devin un motiv de articol critic. 

Independența editorială și integritatea membrilor echipei sunt valori foarte importante pentru noi, care ne asigură supraviețuirea pe termen lung, de aceea chiar de la începutul activității am scris un Cod de Etică și Integritate propriu, la care facem referință în relațiile cu advertiserii. 

Mai sunt însă și alte genuri de materiale, care nu au nimic nici cu publicitatea și nici cu jurnalismul. Un fel de PR ascuns care are drept scop denigrarea unui concurent economic/politic sau expunerea nejustificată în lumină pozitivă a unor evenimente și întâmplări negative în esență. Subiectele de acest fel sunt, de obicei, interesante și unii jurnaliști se lasă manipulați, preluându-le fără a verifica faptele. Și chiar nu are importanță dacă mai acceptă să fie plătit sau solicită bani pentru materialele scrise pe subiecte comandate, gestul în sine contează cel mai mult. Asta e… 

…partea cea urâtă

Cunosc de la colegi că au fost încercări de a atrage portalul nostru în tipul de colaborare care servește unor interese personale sau de afaceri, însă n-au mers mai departe, de aceea trebuie să recunosc că nu avem nici un fel de experiență la capitolul dat și nu am ce comenta. Ne-am confruntat, însă, cu tentative de a bloca investigarea anumitor teme și solicitări de a scoate off-line unele articole, de a cenzura conținutul. Una din aceste tentative a avut loc în perioada când site-ul a publicat o serie de materiale privind producerea și ”exportul” de anabolizante din Republica Moldova. Persoane cunoscute și necunoscute au sunat la numerele mobile ale membrilor echipei cu propunerea de a dezactiva sau a șterge anumite materiale, promițând că vor acoperi costurile ”eventualelor pierderi sau stări de disconfort”. Noi am găsit o soluție elegantă pentru a nu tensiona relațiile și le-am spus că producerea acestor articole a fost posibilă grație unui grant din partea instituțiilor internaționale, astfel încât publicarea lor a fost deja achitată și scoaterea articolelor respective off-line pur și simplu nu este posibilă. 

Am avut și episoade amuzante în acest sens. Într-un caz, un funcționar l-a amenințat pe redactorul nostru cu ”probleme” și i-a cerut să comunice cine sunt persoanele care au comandat investigațiile publicate. Presupun că redactorul a fost în dispoziție bună în acel moment, deoarece s-a arătat dispus să-i divulge una dintre tainele meseriei (citez): ”Da, articolul într-adevăr a fost comandat. De către Departamentul de Stat al SUA” (care a finanțat proiectul privind asigurarea transparenței în actul de guvernare). Omuleanul de la celălalt capăt de fir s-a liniștit imediat, și-a cerut scuze și a închis. 

La Mold-Street.com a funcționat umorul și insistența de a utiliza calapoadele proprii de contract, dar presupun că acțiunea lor este limitată și acestea nu sunt singurele metode de a proteja redacția de abuzurile clauzelor comerciale, auto-cenzură sau încercările de a manipula opinia publică prin mass media. 

În acest context, care este experiența voastră la scrierea/plasarea materialelor contra plată? 

În ce circumstanțe sunt articolele comerciale acceptabile și ce măsuri de precauție sunt necesare? 

Cum tratăm sursele care oferă subiecte ”tari” și ”exclusive” sau solicită să cenzurați anumite teme?