Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Deontologie și profesionalizare

Loghează-te pentru a putea comenta

Facilitățile pe care ți le oferă legitimația de jurnalist. Le folosim sau nu?

Смотри на русском языке

Categorie: Deontologie și profesionalizare

La sfârșitul lunii trecute, un activist civic se revolta pe o rețea de socializare că „un cunoscut ziarist din presa scrisă a venit la inspectoratul fiscal, a bătut la ușă și a intrat fără rând”, cu referire la faptul că jurnalistul ar fi venit pentru a depune declarația pe venit și a intrat la inspector făcând uz de faptul că este jurnalist, în timp ce alți oameni stăteau la coadă. 

Discuția a provocat reacții aprinse, majoritatea internauților condamnând comportamentul acelui jurnalist. Cazul însă scoate în evidență un fapt. Că legitimația și meseria de jurnalist, la fel ca multe alte meserii, îți poate aduce mai multe facilități. Întrebarea propusă spre dezbatere e: Cum procedăm?

Îmi amintesc că am profitat, mai mult sau mai puțin, de faptul că sunt jurnalist, în cel puțin două situații în care am fost în contact cu instituții publice. La un moment dat, în urmă cu câțiva ani, când erau cozi la obținerea documentelor pentru redobândirea cetățeniei române, am profitat de faptul că sunt jurnalist și am reușit să obțin acele documente, legal, plătind pentru ele, în termenul stabilit de lege, doar că, fără a sta în rând. Da, conștiința m-a mustrat, însă, am trecut repede peste acest aspect :). Faptul că sunt jurnalist m-a ajutat și în discuțiile cu unii medici dintr-un spital din Chișinău, care au primit un bolnav, rudă apropiată, aflată într-o stare extrem de gravă, după ce au auzit că vorbesc cu jurnaliști. 

Asemenea cazuri, similare cu cele relatate mai sus, sunt sigur că apar în viața multor colegi, doar că puțini vor recunoaște vreodată. Pentru că, da, sunt de acord. Jurnalistul, la fel ca polițistul, procurorul, medicul sau alte profesii, ar trebui să aibă aceleași drepturi și facilități cu ale unui șomer, atunci când apelează pentru a primi un serviciu public. Dar, realitatea arată că nu e chiar așa. 

Am auzit de la colegi diverse istorii, începând de la faptul că legitimația de jurnalist i-a ajutat atunci când au fost opriți de poliție și terminând cu faptul că unii au reușit să obțină credite de la bănci, corect, legal, însă doar pentru că ar fi jurnaliști. Sunt însă absolut sigur că legitimația de jurnalist îi ajută pe unii în lucruri mult mai deocheate, iar unele, poate chiar penale, sau cel puțin la limita legii. 

Pe de o parte, fiind jurnalist, vrei nu vrei, intri în contact cu anumiți oameni, inaccesibili altor bresle. În urma acestor contacte, se nasc relații, uneori prietenii, care, ulterior, te pot ajuta în viața din afara profesiei. Pe de altă parte, legitimația de jurnalist poate provoca frica unor funcționari, care aleg să colaboreze cu acel jurnalist doar pentru a evita eventuale probleme. Nu aș vrea să cred că există jurnaliști care ar putea șantaja pe cineva, folosindu-se de legitimație, însă e un aspect care cred că nu trebuie total abandonat. Suntem într-o țară în care orice e posibil.

Voi ce credeți? Poate sau nu jurnalistul să obțină sau să accepte anumite facilități folosindu-se de legitimație? 

Dacă da, până unde se poate merge? Dacă nu, de ce?

Voi când ultima dată ați profitat de faptul că dețineți o legitimație de jurnalist? :)

 

 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

29 May 2017, 18:36 #1 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 1

E bun materialul. Dar, probabil, ar trebui mai întâi de toate, să ne întrebăm cu toții: cine se poate numi azi în RM jurnalist? Că, chiar nu mi se pare corect și logic, să-ți înjghebi un portal pe net, după care să-ți atârni în piept un coșcogea ecuson/legitimație de ”Jurnalst” sau „Reporter”, și... să „deschizi toate ușile cu picioru„, strigând sus și tare că ești „Mare reporter” sau „Mare reprezentant al mass-media”, culmea, încălcând și Codul Deontologic al Jurnalistului. Ca mostră poate servi făcăturile de mercenari din ”Today.md” etc etc , unde niște „reporteri„ de acolo nici chiar studii în jurnalism nu au. Cred că, aici e o marea problemă, cu acreditarea sau licențierea de jurnalist, ca reprezentant mass-media etc.

22 May 2017, 23:40 #2 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 40

Nu am apucat să profit în scopuri personale de faptul că deţin o legitimaţie de jurnalist. Acum şapte ani, pe 31 decembrie, am ajuns însă la Centrul de Medicină Legală cu un tânăr care a fost bătut cu o noapte sau două înainte. Am mers cu el ştiind că nu are cine să-l protejeze, aşa că m-am angajat să supraveghez procesul de stabilire a vătămărilor corporale. Medicii, care şi-au întins masa cu bucate şi şi-au turnat tărie în pahare, nu au acceptat să-l examineze din prima. Atunci am dat buzna peste ei, am mers la şeful lor, am sunat ministrului Sănătăţii. Le-am tulburat liniştea şi le-am spus că voi relata despre acest caz. Pe atunci lucram la un ziar. Nemulţumiţi, legiştii şi-au făcut totuşi munca şi i-au dat tânărului document. Bineînţeles, eu nu am mai apucat să scriu şi nici nu mai ştiu dacă acel dosar a avut finalitate. Vreau să cred însă că nu am trecut peste anumite limite făcându-i pe medici să-şi suflece mânecile...

18 May 2017, 22:08 #3 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 23

De când am citit această postare, m-au năvălit amintirile. în anii 90 reporterii, în baza legitimaţiei, obţineau săpun, salam de 2,40, ceva de îmbrăcat. pentru că magazinele erau pustii.
Apoi, "valoarea" legitimaţiei a crescut: unii reporteri, cu ajutorul ecusonului au obţinut blănuri, bijuterii, vacanţe, vize.
Mai târziu: automobile sau imobile. Păcat că nu s-a scris o istorie a "bunăstării" jurnalistice asigurate de legitimaţie.

Cazurile pe care le menţionezi sunt interesante, dar nu cred că depăşesc hotarul eticii.
Eu tot am avut nedumeriri când am vizitat pe gratis, în baza legitimaţiei, Klimt la Viena, apoi Van Gogh la Amsterdam sau Brancusi la Paris. Au urmat zeci de galerii din lume pe care le-am vizitat gratuit sau la pret redus în baza legitimaţiei. Nu am scris prea mult despre artă. Dar nu înseamnă că nu voi scrie, sau că ceea ce am văzut acolo nu a influenţat cumva ceea ce am scris despre altceva. A fost decizia acestor muzee să ofere tuturor posesorilor de legitimaţii jurnalistice intrare gratuită, fără să te oblige să scrii.

La Chişinău e mai complicat. Au fost cazuri când legitimaţia de presă ne-a închis uşi, sau au deschis uşi doar pentru că "te-au văzut la televizor". E la discreţia reporterului, dar, desigur că jurnalistul nu ar trebui să accepte un serviciu fără rând, sau în detrimentul altor cetăţeni. Iar despre costul "ofertelor" pentru posesorii legitimaţiei de reporter, normele caselor europene de jurnalsim spun că nu ar trebui să depăşească costul unui prânz. Desigur că între prânzul la Gălbenuş şi View Restaurant de la Nobil e o diferenţă ;)

18 May 2017, 09:40 #4 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 7

A obține un loc de parcare la un festival sau acces la un meci de fotbal nu mi se pare cea mai mare „crimă” care poate fi făcută cu ajutorul unei legitimații de jurnalist. Ar fi bine și sper că astea sunt cele mai „grave” cazuri :) Eu personal nu am profitat niciodată, în adevăratul sens al cuvântului, de legitimația de jurnalist. E adevărat, totuși, că atunci când am avut nevoie de o mică intervenție chirurgicală am avut grijă ca medicul să afle că sunt jurnalist :) Asta însă nu m-a scutit de achitarea taxelor (atât oficiale, cât și neoficiale), deci nu știu dacă faptul că eram jurnalist chiar m-a ajutat cu ceva. E adevărat că atitudinea medicilor a fost foarte ok, pentru că între timp aflase că sunt jurnalist și medicul anestezist și celălalt medic. Într-un fel, faptul că eram jurnalist cred că m-a ajutat doar să fiu tratat corect, nimic mai mult.

Cum s-a scris și mai sus, știu și eu un caz când un fost coleg, fiind oprit de polițiști pentru depășirea vitezei, a scăpat de amendă spunând că lucrează la televiziune și se grăbea să ajungă la emisiune. Totuși, deși nu cunosc cazuri exacte, am o bănuială rezonabilă că sunt jurnaliști care profită mult mai mult de legitimație decât s-a scris mai sus :) Să urmărim comentariile, poate se autosesizează vreunul și ne povestește :)

10 May 2017, 15:01 #5 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 6

Sunt o mulțime!

Știu exemple clasice de a scăpa de amendă cu ajutorul unei legitimații simbolice. Nu mai spun de care, nu de jurnalist, dar, atunci când polițistul a văzut-o, a bolborosit ceva și a dat documentele înapoi. Am văzut cum un funcționar de la o instituție guvernamentală a intrat cu legitimația în vamă, fără nicio problemă, asta chiar dacă e interzis. Și era scris doar consilier!

Eu de exemplu, cu o legitimație expirată, de jurnalist, m-am parcat la Gustar într-un loc unde aveau voie doar organizatorii. Polițiștii nici nu au verificat dacă e valabilă sau nu!

Astea îs doar câteva ce-mi vin în minte! :) La mod sigur, legitimația de jurnalist oferă muuuult mai puține facilități decât altele! Într-o scară de la 1 la 10, cred că e pe la 3!

10 May 2017, 15:21 #5 0

inteles. merci pentru reactie ;) pe mine si pe un coleg, cand eram pe la inceput, la un moment dat, un politist a vrut sa ne ia la sectie pentru ca am traversat strada, ca pietoni, neregulamentar. mergand spre sectie i-am zis ca suntem jurnalisti. ne-a urat o zi buna si nu am mai ajuns la sectie :D

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 5

10 May 2017, 14:46 #6 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 1

La fel, la medic! Pentru că altfel era mai complicat de rezolvat. Totusi, sănatatea are mai mare importanță decât conștiița! ;)

10 May 2017, 14:54 #6 0

Tatiana, pe urma o sa poti scrie despre acel/acei medici? :)

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 5

10 May 2017, 14:30 #7 0

Înregistrat: Mar 2024

Postări: 6

Aș rezuma cu un răspuns al ex-ambasadorului Cehiei la Chișinău, Petr Kipr când a fost întrebat despre salariile jurnaliștilor. Eram la SSAJ și eram curioși, cât de bogați pot fi jurnaliștii. Dânsul, ca un fost om de presă, dacă bine îmi aduc aminte, ne-a spus că un jurnalist niciodată nu va putea fi bogat sau sărac și că, mereu va avea un salariu mediu pentru economie. Ceea ce cumva ar compensa asta, ar fi beneficiile pe care i le oferă legitimația: acces liber la spectacole de teatru film, concerte, meciuri de fotbal sau alte sporturi, muzee, expoziții și multe alte evenimente interesante, etc. etc. În Vest, aceste lucruri costă destul de mult, iar acesta este un avantaj indubitabil!

Ultima dată, de exemplu, am cerut acreditare la un meci din Europa League la Varșovia. Îmi era cumva jenă când am primit-o, dar când am văzut că erau câteva sute de jurnaliști în tribuna presei, o bună parte venind doar să privească meciul, atunci mi-am dat seama că e ceva normal ca jurnaliștii să poată asista gratuit la astfel de evenimente. Și că e o practică normală.

Din punctul acesta de vedere, imi pare ca e ok și e bine așa. În rest, pentru altfel de beneficii materiale, nu cred că e ok, deși, legitimațiile fac minuni în Republica Moldova :) Acuma, depinde și de cel pe care îl ai în față.

Dar asta nu cred că e neapărat o problemă a legitimațiilor de jurnalist, dar în general al legitimațiilor de tot soiul și culturii "moldovenilor" de a respecta prea mult un om care-i prezintă un document, de orice fel.



10 May 2017, 14:54 #7 0

Cristi, cunoști cazuri concrete când zici ca „legitimațiile fac minuni în Republica Moldova :)”? Poți să ne povestești? :)

Înregistrat: Mar 2024

Teme moderate: 5

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta