Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Deontologie și profesionalizare

Loghează-te pentru a putea comenta

Comunicatele de presă: cum le utilizăm?

Смотри на русском языке

Categorie: Deontologie și profesionalizare

Comunicatul de presă rămâne a fi cel mai utilizat instrument de comunicare a instituțiilor și companiilor cu mass-media. Însă modul în care sunt citate comunicatele poate genera erori sau nemulțumiri din diferite motive. Care sunt regulile de preluare a informaţiilor oficiale?

Practic, comunicatele de presă sunt chemate să confirme o anumită agendă politică, socială sau economică, dar și să ofere instituțiilor media o sursă de informare sau de inspirație. Cele mai “căutate” la ora actuală sunt comunicatele de presă emise de către Guvern, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne cu toate subdiviziunile sale, Procuratură sau instanțele de judecată. Este lesne de înțeles interesul pentru aceste comunicate, deoarece în aceeași direcție este canalizată și atenția publicului cititor și spectator. 

Pentru practica jurnalistică însă, rămân actuale câteva probleme legate de modul cum este utilizată informația din comunicatele de presă. Uneori, preluarea fără verificare a informațiilor încalcă prezumția nevinovăției persoanei, iar alteori sunt divulgate detalii din viața privată. 

Recent Consiliul de Presă a examinat o plângere împotriva unui ziar din Orhei. Petiționarul, un polițist, s-a plâns că ziarul l-a facut corupt fără să existe o hotărâre judecatorească, distorsionând comunicatul CNA, în care scria că ar fi fost reținut într-un dosar de corupție. Ziarul a adăugat la textul comunicatului numele polițistului și funcția acestuia, fără a oferi persoanei vizate dreptul la replică. Mai mult, ziarul a publicat acest text prezentându-l drept comunicat CNA. Astfel, au fost încălcat două principii etice esențiale: respectarea dreptului de autor și oferirea dreptului la replică. În 2012, Consiliul s-a autosesizat în cazul reportajelor referitoare la un caz tragic – o tânără din R. Moldova a căzut de la balconul unei stațiuni din Râşnov, România. Iar presa, care avea obligația să protejeze identitatea fetei, a făcut public numele acesteia, facultatea la care studia etc. Am descoperit, analizând acest caz, că de fapt „scurgerea de informații” provenea din comunicatul de presă difuzat de către poliția română.   

O altă problemă ține de faptul că deseori instituţiile publice sunt interesate să arate publicului cât de operativi şi eficienţi le sunt angajații, iar media, din motive obiective (lipsa de timp şi de personal) sau subiective (lene) preiau comunicatele, promovând astfel mesaje care nu neapărat reflectă realitatea. În ghidurile de comunicare pentru serviciile de presă se pune accentul inclusiv pe comunicatul de presă: „Dacă un comunicat de presă este bine scris, atunci unii reporteri îl pot folosi ca atare – copiind şi integrând întregul comunicat sau cel puţin cea mai mare parte din el în publicaţiile lor”. Astfel, deseori jurnaliștii nici nu observă că instituțiile „strecoară” printre rândurile comunicatului și anumite mesaje de promovare. 

În aceste condiții, rămân actuale problemele de utilizare a comunicatelor de presă, între care credibilitatea comunicatelor ca sursă de știri, suficiența informațiilor incluse în ele pentru materialele jurnalistice, corectitudinea preluării informațiilor etc.  

Ludmila Andronic vă invită la dezbaterea „Comunicatele de presă: cum le utilizăm?” şi vă îndeamnă să vă expuneţi opinia, răspunzând la întrebările:  


Care este cea mai bună metodă de lucru cu comunicatele de presă? Le reproducem integral cu indicarea sursei, ori scriem în baza lor propriile materiale jurnalistice? 

Cum desprindem informația de conținutul manipulatoriu, deseori prezent în comunicate?

Cât de dispuși sunt jurnaliștii să contacteze și alte surse întro relatare bazată pe un comunicat de presă, să ofere dreptul la replică, să respecte principiul prezumției nevinovăției sau să protejeze copiii aflați în situații dificile? 

 

Ghidul_purtatorului_de_cuvant.pdf

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

22 May 2015, 17:39 #1 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

Un comunicat mai trebuie să ţină seama şi de tipul de mass media către care este orientat, precum şi de publicul la care va ajunge în final, iar dacă se doreşte ca textul să fie unul care manipulează - asta se poate face doar prin argumente foarte puternice, care la rîndul lor - trebuie să conţină adevăr, de altfel, riscăm prea mult...

20 May 2015, 18:30 #2 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

Un jurnalist care se respectă caută să se informeze despre tema știrii pe care o scrie. Dacă ar face-o cu toții și ar respecta regula celor ”3 surse de informare” atunci când redactează o știre, nu ar fi probleme. Desigur că există cazuri când informația dintr-un comunicat nu poate fi verificată. Într-această situație ”un jurnalist care se respectă” nu ar interpreta informația pe care o deține și ar fi delicat în formularea acesteia într-o știre.

20 May 2015, 22:18 #2 0

Foarte imortante ac easta remarca, Eugen. din pacate aceasta regula a celor trei surse este foarte des ingnorata.

Înregistrat: May 2022

Oraș: Chișinău

Teme moderate: 3

20 May 2015, 16:31 #3 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

În opinia mea, un comunicat de presă are menirea de a oferi anumite detalii într-o situație concretă. Informația din comunicat nu cred că ar trebui să conține proprii materiale jurnalistice. Informația pe care o oferim prin intremediul comunicatului de presă va servi ulterior la realizarea de știri, reportaje (materiale jurnalistice proprii). Așadar, oferim infpormații concrete, cu indicarea sursei deja după caz, fără a ne implica emoțional sau adăugând proprii puncte de vedere. De asta și este un comunicat de presă, care este oferit jurnaliștilor, pentru ca ei să prelueze informația s-o redacteze (să nu-și piardă din esență) și s-o ofere publicului.

20 May 2015, 22:21 #3 0

Vechea problema: abundența de adjective.... Nu prea reușim să scăpăm de ele, nici în chiar cele mai oficiale comunicate.

Înregistrat: May 2022

Oraș: Chișinău

Teme moderate: 3

19 May 2015, 15:56 #4 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 6

Trebuie să facem, totuși, distincție dintre termenul de manipulare și persuadare. După părerea mea, domnule Vitalie Cazacu, un comunicat are mai mult menirea de a convinge sau de a confirma anumite date despre o companie sau o instituție decât de a manipula, ceea ce înseamnă a da informație distorsionată, complet diferită de realitate.

19 May 2015, 16:24 #4 0

Exact aici intervine și problema deontologiei: un comunicat ce are drept scop manipularea este din start lipsit de etică, iar rolul jurnalistului este să deconspire intenția comunicatorului să să prezinte informația pura. Dar, de multe ori, detalii total neadecvate pot transforma o știre transmisă prin comunicat, într-un articol manipulator sau discriminator. De exemplu, sublinierea aparteneței etnice (de cele mai dese ori, când este vorba despre romi), sau a condiților sociale precare, este ușor manipulatorie, deoarece în majoritatea cazurilor oamenii vor fi tentați să generalizeze: romii sau săracii comit infracțiuni, sau prezintă un pericol sporit, etc.

Înregistrat: May 2022

Oraș: Chișinău

Teme moderate: 3

14 May 2015, 16:47 #5 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 10

Experiența anterioară trăită la CCRM m-a făcut să înțeleg că un comunicat de presă, oricât de bine ar fi scris, ajuns în mâna unui jurnalist superficial riscă să dea peste cap știrea. Comunicatele CCRM erau destul de greoaie, din cauza masivului de informații / cifre / fapte care deseori erau interpretate mult prea diferit decât indica originalul sursei, iar din dorința de a da „breaking news ” comunicatul era interpretat (și distorsionat) în totalitate. Agreez ideea Angelei Brasoveanu despre nevoia de a instrui oamenii de comunicare pe de o parte (a serviciilor de presă) precum și a jurnaliștilor. Or, e nevoie acută de jurnaliști de nișă, atunci ecuația s-ar mai simplifica :)

14 May 2015, 15:31 #6 0

Ai pus degetul pe rana, Angela! Instruirea continua este o chestie exceptionala, dar ingnorata de foarte multa lume. Sunt lucruri pe care, in goana dupa stiri sau senzational, le uitam sau le ignoram. Iar programele de instruire ne-ar mai ajuta sa revenim la normal sau sa mergem spre performanta. Din pacate, atunci cand sunt organizate programe de instruire multi editori le considera inutile pt angajati

Înregistrat: May 2022

Oraș: Chișinău

Teme moderate: 3

14 May 2015, 14:59 #7 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

Aș insista pe instruirea continua (și obligatorie) a jurnaliștilor și monitorizarea atentă a organelor de preseă, căci în ultimii ani, mai ales în zona online, avem un frumos dezmăț al analfabeților aroganți, unde să le mai vorbești de deontologie?...


















14 May 2015, 14:48 #8 0

Înregistrat: May 2022

Postări: 1

Atunci când CNA transmite un comunicat de presă instituţiilor mass-media, la scrierea acestuia pune în capul mesei "prezumţia de nevinovăţie a persoanei vizate", operând cu anumiţi termeni care vin să respecte acest principiu: "se bănuieşte", "se suspectează", "ar fi făcut", "ar fi implicat", "are/nu are calitate procesuală". Totodată, chiar dacă persoana despre care se vorbeşte deţine o funcţie publică, CNA evită să dea NUME şi doar confirmă anumite date în cazul în care este întrebat de presă şi doar pentru a nu permite speculaţii, greşirea identităţii persoanei şi atingerea onoarei unei persoane terţe. În cazul relatat mai sus, s-a admis o eroare a presei care, pentru atragerea cititorilor, folosesc titluri care, de multe ori, distorsionează realitatea sau denaturează informaţia oferită de serviciile de presă. De aceea este important ca, atunci când intrăm în "albia juridică", sau "zona instituţiilor de drept" să folosim : fie "termenii juridici", fie "condiţionalul" atunci când atribuim cuiva anumite fapte. Dar cel mai bine, nu ezitaţi să contactaţi ofiţerul de presă. Şi nu veţi greşi .

14 May 2015, 15:04 #8 0

Foarte bine punctat, Angela. Doar ca, din pacate, mass media, din dorinta de a face materiale cat mai originale sau de a avea detalii inutile, incalca de multe ori aceasta prezumptie a nevinovatiei si banuitul se transforma automat in acuzat, fara nici macar o sentinta judiciara.

Înregistrat: May 2022

Oraș: Chișinău

Teme moderate: 3

13 May 2015, 14:21 #9 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 2

un comunicat de presa nu poate sa nu manipuleze. daca nu manipuleaza atunci NU este comunicat de presa :)

13 May 2015, 13:40 #10 +1

Înregistrat: May 2022

Postări: 47

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta