Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Profesionalizare Media

Loghează-te pentru a putea comenta

Este mediul jurnalistic actual mai prietenos decât cel de cândva?

Смотри на русском языке

Categorie: Profesionalizare Media

Aceasta este una dintre întrebările la care urmează să găsim răspunsuri inițiind o nouă dezbatere pe Mediaforum. M-am gândit la mai multe teme, legate de primii pași în meserie ai tinerilor jurnaliști. De ce am ales-o anume pe aceasta, veți afla în continuare, dar mai întâi vă spun că, în opinia mea, cel puțin, este un titlu tendențios, care presupune din start că mediul jurnalistic “de cândva” era mai prietenos și mai accesibil (l-am ales cu bună stiință). 

Cu riscul să-mi sară în cap toți colegii de facultate (am studiat în perioada 1990 – 1995, iar în domeniu muncesc cel mult 10% din cei care au absolvit), afirm că nu e chiar așa. Cel puțin eu nu am simțit o “mare prietenie” până m-am angajat la un post de radio, la care lucrez până în prezent. Prima mea experiență a fost la o agenție de presă, la stagiere, și din prima zi am avut parte de o terapie de șoc. E ca și cum ai arunca pe cineva într-un bazin cu crocodili, pentru a-l invăța să înoate. Spre rușinea mea, vă spun că am renunțat după o săptămână. A doua încercare a fost la televiziune, nu pentru că îmi place, ci la insistența colegilor. “Relația” a durat cam jumătate de an. Evident că nu am fost angajat, nici nu mi-am dorit aceasta, dar am învățat că un prieten îți poate fi coleg, iar nu fiecare coleg îți poate fi prieten. La Radio Moldova am venit de bună voie – nici acum nu știu de ce mă atrage - poate asta și mă face să mai rămân - nu știu. Dar orice detaliu din atmosfera acestei clădiri îmi spunea să rămân. Aș minți dacă aș spune că îmi dădeam seama ce fac - nu aveam nici 20 de ani (la 16 ani am fost admis la facultate). Nu pot să afirm că toată lumea era dispusă să mă ajute. Dar, în comparație cu celelalte instituții, aici m-am simțit protejat. Am învățat meserie, am decis să rămân și tot aici încerc să-i învăț pe alții. 

Unii vor spune că trei încercări e o nimica toată, dar nu uitați că în acei ani în Moldova era un singur post de radio, unul de tv și restul - ziare, reviste și agenții de presă. Astfel, necesitate de colaboratori nu exista, pur și simplu. Cu studii în jurnalistică erau mai puțini – în special erau angajați filologii, în condiții de concurență acerbă.

Astăzi situația e diferită – sunt o groază de posibilități de a lucra în mass-media. Totodată, sunt tot mai puțini jurnaliști care doresc să-și împartă experiența cu viitorii colegi, iar cei care o fac nu cred că o fac din plăcere sau colegialitate. Sau mă înșel? 

Aș vrea să discutăm despre modul în care “pășesc” în jurnalism tinerii jurnaliști de azi. 

Câți s-au dezamăgit și au abandonat? De ce? 

Cei care rămâneți, ce vă motivează? 

Ce modele învațați și ce modele căutați? Ce așteptări aveți? 

Cum ați fost primiți de colegii din redacții, ce munci faceți, ce ați înțeles din primele experiențe?

Cum ați vrea să fie breasla și ce vedeți în realitate? 

P.S. Nu e o problemă dacă veți răspunde la toate întrebările, cu exemple și incursiuni în istoria jurnalisticii.

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

Pagina 1 din 2

«12»

31 Mar 2016, 23:05 #1 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 1

„Nimic și niciodată nu se învață ușor!”, la aceeastă concluzie am ajuns în timpul studiilor la facultate. Chiar din primele săptămâini eram nevoiți să mergem la tot felul de evenimente, colectam informații și apoi încercam să modelăm din ele o știre, ca a doua zi, să prezentăm încercarea noastră (pe alocuri reușită) profesorului, așteptându-ne critica (sau lauda) bine meritată. Cu stagiile de practică a fost același lucru, adică o încercare de a exersa în domeniu. Cert este că am învățat multe chiar dacă mi s-au spus foarte puține. Prima mea experiență de a cunoaște cum funcționează o redacție, a fost după primul an de facultate. Era un ziar local unde activau 3 persoane (directorul, redactorul-șef și secretara), nu pot spune că am fost primită rău, în redacție era mereu o atmosferă de lucru degajată, ceea ce mi-a permis să iau tot ce-i mai bun din activitatea și experiența celor din redacție. În calitate de (actual) jurnalist stagiar pot spune că dacă ai intenții serioase reușești să-ți atingi scopurile.

31 Mar 2016, 23:02 #2 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Еще, будучи студенткой факультета журналистики, я впервые прошла практику в газете «Молдавские Ведомости». На тот момент, я имела очень плохое представление о том, что такое журналистика, что готовится на этой «кухне» и с чем подают. Первая моя статья называлась «Не стреляйте в черных лебедей» и сразу хочу отметить, что заголовок статьи отражал суть самого содержания публикации. Об этом опыте много и не расскажешь, кроме, как написано было пару статей и все, но под чутким руководством моего первого и очень образованного наставника). После этого я проходила практику на телеканале «ТВ7», была на «Европе+», но…….ничто не сравнится с радиостанцией «Радио Молдова». Туда я пришла сразу после того, как закончила университет. На тот момент мне сказали, что они не нуждаются в корреспондентах, что им достаточно того количества и качества, которое было. Но я ведь не только на бумаге журналистка…..я ведь еще, как оказалось и наглая. В общем, год я работала без официального трудоустройства и прибыли. Но мне нравилась моя работа, мне очень понравился коллектив. Вначале мне помогали, подсказывали ну а потом, только проверяли. Началось все с социальных тем, ну а потом остановилось и продолжается до сих пор политикой. И знаете, многое случалось, но наш дружный и сплоченный коллектив стал для меня не просто командой, но и семьей. Я больше половины дня проводила с ними. В

31 Mar 2016, 23:00 #3 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Еще, будучи студенткой факультета журналистики, я впервые прошла практику в газете «Молдавские Ведомости». На тот момент, я имела очень плохое представление о том, что такое журналистика, что готовится на этой «кухне» и с чем подают. Первая моя статья называлась «Не стреляйте в черных лебедей» и сразу хочу отметить, что заголовок статьи отражал суть самого содержания публикации. Об этом опыте много и не расскажешь, кроме, как написано было пару статей и все, но под чутким руководством моего первого и очень образованного наставника). После этого я проходила практику на телеканале «ТВ7», была на «Европе+», но…….ничто не сравнится с радиостанцией «Радио Молдова». Туда я пришла сразу после того, как закончила университет. На тот момент мне сказали, что они не нуждаются в корреспондентах, что им достаточно того количества и качества, которое было. Но я ведь не только на бумаге журналистка…..я ведь еще, как оказалось и наглая. В общем, год я работала без официального трудоустройства и прибыли. Но мне нравилась моя работа, мне очень понравился коллектив. Вначале мне помогали, подсказывали ну а потом, только проверяли. Началось все с социальных тем, ну а потом остановилось и продолжается до сих пор политикой. И знаете, многое случалось, но наш дружный и сплоченный коллектив стал для меня не просто командой, но и семьей. Я больше половины дня проводила с ними. В

31 Mar 2016, 21:40 #4 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Sunt încă studentă... După primul an când trebuia să mergem la practică am ales în loc să particip la o școală de vară, dar din spusele colegilor mei a fost foarte greu. Motivulele au fost diferite, unii spuneai că nimeni nu avea timp pentru a lămuri cum funcționează o redacție a unui ziar (trebuia să mergem la practică în raioane), alții spuneau că li s-a propus din start să fie acceptați la practică dar prezența nu era obligatori puteau trimite din când în când câte un material. Puțin dintre studenți spun că la practică într-adevăr au reușit să învețe multe lucruri de la o echipă de jurnaliști profesioniști.
În al doilea an de facultate am decis să încerc să mă angajez la un post de televiziune. Încă la facultate nu studiasem jurnalismul TV, dar am auzit că oricum totul se învață din practică, în instituția în care activezi. Am decis să încerc. Echipa era mică, de la început a fost mai dificil, dar probabil cum a spus și Bogatu Svetlana a fost nevoie mai mult de insistența și perseverență ca să demonstrez că merită să fiu angajata.
În al treilea an, îmi doream mult să fac practica la televiziune, dar am ajuns la radio. Nu am mai avut experiență în radio de aceia am spus că și asta o să-mi prindă de bine. Nu regret, sunt persoane diferite și poți învăța de la fiecare câte oleacă.

31 Mar 2016, 20:32 #5 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 3

Prin 2007 la insistenta profesorului nostrSerafim Isac ( pe care sint sigura ca-l tin minte majoritatea colegilor din redactie) am ajuns la Radio Moldova. Ca si oricare stagiar, m-am incurcat zile intregi printre picioarele celor din redactie. Am mers odat la un eveniment si am facut seara un subiect ( probabil nimeni nu se astepta ca ma voi intoarce cu ceva). Au urmat al doilea, dupa care editorii deja ma telefonau din propria initiativa sa merg la evenimente. Asa am ajuns sa fac rubrica zilnica Cortina Istoriei, plus reportaje. Nu a fost greu, dar a fost nevoie de insistenta si perseverenta ca sa demonstrez ca merita sa fiu angajata. Acum? Probabil e mai greu. Nimeni nu prea are grija de tineri care se prezinta drept stagiari ( si nu am in vedere redactia noastra). NImeni nu vrea sa-i dadaceasca, chiar daca fiecare din noi a trecut prin aceleasi etape.

26 Mar 2016, 16:44 #6 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 3

La sfîrşitul fiecărui an de facultate am facut stagierea în instituţii media diferite. În primul an am mers la un Ziar local. Nu pot spune că am fost primită cu braţele deschise, redactorul şef se uita cu reticenţă şi neincredere la mine şi nu a manifestat mare dorinţă să împărtăşească din cunoştinţele şi experinţa sa. Mai mult sau mai puţin primitori s-au dovedit a fi şi ceilalţi angajaţi, nimeni nu avea timp de pierdut pentru o studentă care abea păşea pe tărîmul jurnalismului. Prin muncă şi insistenţă am reuşit să-i conving ca vreau şi pot să activez în acest domeniu, iar articolele pe care le-am scris au fost publicate. A urmat practica la Radio Modova. Sincer, atunci nu mă gîndeam că voi ajunge să muncesc la această instituţie. În cele 4 săptămîni de stagiu am realizat doar cîteva sondaje de opinie. Redactorul responsabil de activitatea mea era permanent foarte ocupat şi iarăşi, evident, nu avea timp pentru o studentă. În următorii doi ani am facut stagiu practic la Primăria Capitalei şi Procuratura Generală – în domeniu relaţii cu mass-media.
După absolvirea facultăţii, am decis să revin la Radio Moldova, de această dată în încercarea de a-mi găsi un loc de muncă. În comparatie cu prima mea experinţă la acest post de radio, colegii din Redacţia Actualităţi mi-au întîns mîina din prima zi. Am fost înconjurată de profesionişti care mi-au oferit nu doar sfaturile şi ajutorul lor dar şi prietenia. Aşa este şi acum. Fiecare tînar care vine pentru un stagiu practic în redacţia noastră este primit cu braţele deschise. Dar, o mare parte din aceştea, după două trei zile „dispar subit” şi „apar”, desigur, atunci cînd au nevoie de o caracteristică a activităţii lor pe parcursul celor 4-5 săptămîni de „stagiere”. Nu ştiu ce să spun, este sau nu mediul jurnalistic de acum mai prietenos decît cel de cîndva, dar un lucru pe care l-am observat eu şi de care sunt sigură, este ca jurnaliştii de acum nu sunt ca cei de cîndva.

29 Mar 2016, 14:09 #6 0

Dat fiind faptul ca si eu muncesc in aceeasi institutie vin sa confirm cele spuse de Victoria. Cu 23 de ani in urma am fost si eu la stagiere la Radio Moldova. acum sunt cel care are grija de studentii stagiari. Si sa stiti ca de fiecare data cand ii vad angajati la alte posturi de radio ma simt mai sigur pe mine. Fiecare din ei este o mica victorie pentru mine dar si pentru redactia in care activez. Multumesc Victoria.

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 3

25 Mar 2016, 10:34 #7 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 1

Din punctul meu de vedere, după anul 2009, presa era mai prietenoasă, adică noi jurnaliștii între noi. După ce s-a început goana după exclisive și preluarea controlului asupra presei de către oligarhi relațiile umane într jurnaliști s-au răcit.

29 Mar 2016, 14:12 #7 0

Multumesc Constantin. E si acesta un adevar. Eu am prins timpurile cand, dupa spusele unor colegi, se facea jurnalistica "nu doar de dragul banilor". Dar sincer sa spun mare diferenta intre prezent si trecut - nu vad. Am spus mare deoarece pe timpuri, cu vreo 20 ani in urma era de neconceput sa scrii subiecte la comanda. Nici nu ne putem imagina asa ceva. Totusi "libertatea presei" presupune si existenta "presei de bulevard". Odata cu aceasta, vrem nu vrem, se dezvolta si presa care reflecta obiectiv si dezinteresat realitatea. referitor la acel "conflict" dintre generatiile de jurnalisti, el va exista intotdeauna, in special odata cu dezvoltarea foarte rapida a tehnologiilor media. O spun din proprie experienta - avem in redactie colegi de varsta a treia. Unii s-au adaptat rapid, altii continua sa munceasca de parca nu ar exista internetul. Putem sa ne dam seama ce "conlucrare" si "intelegere" va fi intre ei.

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 3

18 Mar 2016, 21:11 #8 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 1

На мой взгляд, после ухода из власти ПКРМ в 2009 году положение дел в СМИ и улучшилось, и ухудшилось одновременно. Выбор телеканалов, радиостанций, печатной продукции и тем более информационных сайтов стал невероятно велик. Тем не менее, судя по политике многих масс-медиа, они обслуживают интересы своих хозяев (прямо или косвенно).

За 10 лет активного присутствия в журналистике мне посчастливилось посотрудничать с разными изданиями и порталами. Но всегда старался быть максимально объективным и взвешенным. Не принимал точку зрения редакции на спорные вопросы. Ибо для меня очень важен принцип плюрализма.

Сейчас, по некоторым причинам, редко пишу журналистские материалы, и перешёл на другую стезю. Но по возможности вернусь в качестве хотя бы внештатного корреспондента или комментатора. Всё-таки работа в редакции, с вменяемыми людьми, достаточно полезна и по-своему бесценна. Жаловаться на ущемление прав не приходилось.

29 Mar 2016, 14:22 #8 0

Oleg multumesc de comentariu. Am sa-ti raspund in romana ca imi este mai comod asa.
Principiul pluralismului de opinii e foarte important in activitatea unei redactii, dar, in opinia mea, pe interior. In fata consumatorului redactia trebuie sa aiba o politica editoriala sustinuta de toti jurnalistii. Altfel uitati de colegialitate. In plus riscati sa nu fiti intelesi. Nu mai stiu cine a spus urmatoarele "daca toata lulmea iti sustine ideea inse4amna ca ceva nu este in regula". Orice redactie sunt sigur are jurnalisti din mai multe generatii- un lucru foarte bun de altfel deoarece asa este si cititorul nostru - foarte diferit. Si evident orice sfat conteaza - chiar daca nu se tine cont de el acum, pe viitor vom sti cum sa evitam anumite provocari.
Succes si te asteptam sa revii in breasla noastra.

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 3

09 Mar 2016, 11:30 #9 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 2

Așa, deci, cand am mers la facultate de JSAC-USM, nu vreeam la moment să fac nici marketing, nici IT...nici...nimic înafară decat.
Totul a mers bine, ȘI CHIAR FOARTE CAPTIVANT...nu mi se părea, era chiar așa - facultatea era una dintre cele mai interesante, care îmbrățișa o totalitate de domenii, în care viitorul jurnalist trebuie să perceapă, însă după cel de-al 2 an am început să cunosc realitatea jurnalistică din MD...fiin una nu chiar senină.
După o conferință de presă din USM, cu reprezentanți europeni, care vorbeau despre o transparență a informației din Moldova foarte și foarte slabă (știam de mai demult asta) în ceea ce privește domeniul jurnalistic și că orice instituție media, redacție (aproape orice) sînt ale mele, ale tale, ale lui nenea ...mi-am pus eu întrebarea - Deci trebuie să aleg pentru care "nene" să lucrez și ale cui interese să le apăr? ȘI da, așa este dacă de sus e să privim (cu drona de ex) :) :) :) Și da, uită de "jurnalist - caine de pază ale societății"...mergi la muncă și iate după colegii de breaslă, care totuși "slujesc" acelui nene și-i recunosc și-i slăvesc "adevărul"...vrei să te opui părerii lor? Hm, te papă din priviri, nu încerca, acceptă dacă vrei să fii jurnalist în Moldova.
Dar, dar...te mai și mănîncă din privire pentru că locul să ți-l ofere nu are nimeni în gand nici în cel mai urît vis, fapt de ce scaunele televiziunii din țară doresc să le ocupe destul de multe fete și băieți și majoritatea din ei se vor lăsa "furați" doar ca să obțină aceast prestigiu.

29 Mar 2016, 14:29 #9 0

Buna ziua Victoria. Nu esti singura care a simtit pe propria piele acele "priviri" ale "colegilor". Am trecut si eu prin astfel de experiente neplacute. Dar niciodata nu m-am gandit sa abandonez. Da sunt si astfel de jurnalisti care, probabil, se conduc dupa sintagma "meseria nu se invata ci se fura". Evident ca reactioneaza bolnavicios, dar in conditiile unei concurente, acerbe uneori, apare si jurnalismul de calitate. Eu mi-am inceput cariera cand in Republica Moldova exista un singur post de radio - Radio Moldova. Sa lucrezi intr-o astfel de institutie era (si este sper) foarte prestigios.
Ceea ce ne-ai descris tu este un fenomen care a devenit o norma in ultimul timp. Sa nu crezi ca sunt de acord cu ei. Dimpotriva vreau sa la urez succes si perseverenta in atingerea scopurilor tinerilor si viitorilor jurnalisti. Succes Victoria.

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 3

04 Mar 2016, 16:52 #10 +1

Înregistrat: Aug 2018

Postări: 1

Stiti proverbul acela cu nu e pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste, cam asa si eu cu presa. Eram student la ASE Bucuresti, dar nu visam sa ajung in presa. Am absolvit Facultatea de Comert Marketing, cu licenta data in septembrie. Asa era atunci. Dupa care,statul roman iti pune la dispozitie un mare sut in partea dorsala, ca sa aluneci mai bine de pe treptele facultatii. Nu se intrezarea nicio speranta de angajare, fara experienta. Iar eu inca am prins cursurile universitare la zi, in adevaratul sens al cuvântului. Adica nu puteai sa si muncesti in paralel.
Buuun. Ma intorc eu acasa la parinti, pentru ca nici camin nu aveam, iar examenul de admitere la master era intr-o saptamana. Dar pana la finele saptamanii am aflat ca la un cotidian local, Informatia Teleormanului, era nevoie de un redactor pe sport. Am incercat, am fost acceptat si am inceput munca. Nu credeam ca pasiunea poate deveni profesie, dar m-aajutat Dumnezeu...
Daca mai aveti rabdare, va povestesc si cum am ajuns in Moldova. Ma casatorisem cu Olga, al carei nume de fara e Burciu. Celebrul Mihai Burciu, care nu cred ca are nevoie de prezentari suplimentare, era atunci la Jurnal TV.El o avea laprieteni pe Facebook pesotia mea,fara sa fie legatura de rudenie intre ei.Uite asa am aflat eu de Burciu si Burciu de mine. La un moment dat, a fost nevoie de comentator pentru un meci de rugby, Polonia - Moldova. Jurnal TV venea dupa crahul comentatorilor de la meciul Olimpia Balti - Dinamo Bucuresti,cand romanii se strambasera de ras de alde sut cu capul. Asa ca au apelat la mine. Apoi rugby-ul s-a mutat la Moldova 1 si asa bulgarele s-a rostogolit. Cert este ca la meciul acela de pe Jurnal TV, Polonia - Moldova, am lansat ideea poreclei de ”Haiducii”, pentru rugbystii nostri. Povesti...

29 Mar 2016, 14:36 #10 0

Salutare Cristian. Vad o mare asemanare cu jurnalistica din Chisinau cu ceea ce ai descris tu. Cel putin o treime din colegii mei nu au absolvit jurnalistica, dar muncesc in domeniu. Si sa stiti ca mare deosebire nu vad - sunt oameni dedicati cu trup si suflet acestei profesii. Poate nu am sa am dreptate dar in unele cazuri ei sunt cei mai insistenti. Uneori chiar am impresia ca vor sa recupereze cat mai rapid ceea ce nu au avut posibilitate sa invete la facultate.
Despre colegialitate intre jurnalisti. Totusi cred ca depinde de caracterul fiecarei persoane, dar, in mare parte, si de politica redactionala. Daca managerul e dispus sa ofere asistenta in orice moment - acelasi lucru il veti observa si la majoritatea colegilor. Nu stiu daca se vorbeste despre asta acum la facultate dar cred ca merita un efort sa exista si asa o prelegere pentru viitorii jurnalisti. Succes Cristian.!!

Înregistrat: Aug 2018

Teme moderate: 3

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta