Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Profesionalizare Media

Loghează-te pentru a putea comenta

Ce caută jurnaliștii în documente, date personale sau interesul public?

Смотри на русском языке

Categorie: Profesionalizare Media

Protecția datelor cu caracter personal a devenit un trend al zilei pentru intituțiile de stat. De aproape doi ani, tot mai multe autorități publice refuză să ofere acces jurnaliștilor la informații sub pretinsa protecție a datelor cu caracter personal. Acest argument este invocat în situații din ce în ce mai bizare. De exemplu, funcționarii refuză să ofere jurnaliștilor și reprezentanților societății civile numele și CV-ul procurorilor sau ale candidaților care participă la concursuri publice, informații despre persoanele decorate cu distincții de stat sau informații despre salariile unor șefi de întrerinderi de stat. 

Am ajuns și la situații absurde, când un simplu angajat dintr-o instituție medicală dintr-un raion refuză să spună câți medici activează în spital, tot pe motiv că acestea ar fi date cu caracter personal (!). E clar, derapajele sunt pe cât de ridicole, pe atât de periculoase. 

De la începul anului, de pe site-ul instante.justice.gov.md a fost exclusă opțiunea de căutare a hotărârilor de judecată după numele părților. Explicația e că au fost înregistrate mai multe plângeri din partea cetățenilor vizați în hotărâri judecătorești. Culmea este că nimeni din Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii sau Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal nu poate face dovada măcar a unei singure plângeri depuse. Potrivit reprezentanților Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești din cadrul Ministerului Justiției, au  existat doar câteva apeluri telefonice cu astfel de plângeri și nicio acțiune în judecată, cu atât mai mult cauze pierdute în instanțele naționale. 

Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) recunoaște public că în ultimii ani au fost doar două plângeri depuse împotriva presei. Unul se referă la regretabilul reportaj de la ProTV, despre o profesoară de la Ungheni. Cazul a fost imediat condamnat de Consiliul de Presă, iar postul de televiziune și-a recunoscut public vina. Iar a doua plângere a venit din partea unui judecător care a cerut să fie blurată într-o fotografie plăcuța cu numărul casei sale de locuit, solicitarea care a fost acceptată de instituția media. 

Jurnaliștii nu sunt nici pe departe cei care pun în pericol protecția datelor cu caracter personal. Principala regulă în jurnalism este ca mass-media să informeze despre evenimente și persoane de interes public. Această regulă pune din start în siguranță cetățeanul simplu: numele, averea, venitul, afacerilei lui nu interesează presa. Dar chiar și în cazurile de interes public, jurnaliștii au grijă să omită informațiile cu caracter personal. Nu veți mai găsi în presa profesionistă adresa exactă  a domiciliului unui demnitar sau numărul de înmatriculare al mașinii acestuia, cu atât mai mult IDNP-ul. Aceste detalii sunt relevante pentru documentarea jurnalistică, nu și pentru textul scris/citit. 

Recent, în cadrul unei dezbateri publice despre protecția datelor cu caracter personal, un deputat se plângea că jurnaliștii ar fi publicat imagini ale unei locuințe care nu îi aparține, dând-o drept proprietatea lui. În situația în care, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal, accesul jurnaliștilor la informații publice va fi îngrădit tot mai mult, astfel de cazuri regretabile se vor înmulți. Presa nu va înceta să scrie, dar s-ar putea să o facă mai puțin profesionist. Vor avea de pierdut toți: persoanele publice despre care presa ar putea scrie informații neverificate, dar și cetățenii care vor primi un produs de presă mai puțin calitativ. 

Regula de protecție a datelor cu caracter personal era respectată de mulți jurnaliști încă înainte ca instanțele să depersonalizeze hotărârile judecătorești și chiar înainte de apariție, în anul 2008, a CNPDCP. Jurnaliștii onești au protejat datele personale, inclusiv ale demnitarilor, din bun-simț și din considerente deontologice. 

Fără cazuri în judecată, fără câteva precedente răsunătoare, argumentul că presă ar pune în pericol protecția datelor cu caracter personal este ridicol. 

Vă îndemn, stimați colegi, să vă expuneți opinia la acest subiect: 

Este presa un pericol pentru protecția datelor cu caracter personal?

Este o problemă adevărată sau a fost creată artificial?

Care ar fi limitele de protecție a datelor cu caracter personal ale demnitarilor și funcționarilor publici?

Credeți că e nevoie de sancțiuni legale pentru cei care interpretează abuziv Legea privind protecția datelor cu caracter personal?

26 Feb 2017, 17:50 #1 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 1

O societate democratica - o presa libera! Dar, nu cred ca putem vorbi despre Republica Moldova. Iar tot ce s-a intimplat in ultima perioada demonstreaza asta. Putini, dar buni sa fie. Impedimente, gen despre care a scris doamna Mariana, vor mai aparea. Imbucurator, ca pentru oamenii din SUA si Europa conteaza ce fel de presa este in tara noastra.

22 Feb 2017, 00:09 #2 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 14

Poate că ar fi cazul să le facem niște prezentări celor de la Ministerul Justiției , de la Parlament, de la CEC, CNA, etc și să le arătăm că dacă „săpăm” prin bazele de date externe o să le găsim „purici și păduchi” despre care ei cred că nimeni nu știe? Ei cred că dacă pun XXX-uri în hotărârile judiciare sau dacă își ascund numele la Cadastru gata, au scăpat de noi?.. Se joacă cu focu'. O să se pomenească cu date despre averile tăinuite proiectate noaptea pe clădirile instituțiilor în care activează.

20 Feb 2017, 23:06 #3 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 1

Este adevarat ca multe texte jurnalistice "curioase" pornesc anume de la deciziile de judecata facute publice pe paginile web ale instantelor. In majoritatea cazurilor, informatia de interes public ar fi ramas neobservata, pentru ca nu s-ar lauda o institutie a statului ca a pierdut citeva milioane in urma unui litigiu sau a pierdut din patrimoniu pentru ca vreun "smecher" a pus mina pe imobile. Cit rau fac acei jurnalisti care indraznesc sa le spuna cetatenilor cum au fost din nou furati? Dar iata ca in statul nostru, cu justitia "reformata", s-a decis ca trebuie de secat aceasta "sursa de inspiratie" a jurnalistilor. Prea multe ies la iveala. Pare ilar, dar de ce sa nu o facem, daca indraznesc sa incurce cartile unor jucatori importanti? Cit priveste aceasta "moda" a autoritatilor de a se ascunde in spatele legii pentru protectia datelor cu caracter personal, ea nu face decit sa ingreuneze munca jurnalistilor, nu si sa inchida gura presei. Asteptam noi o luna sa ni se raspunda in scris la o solicitare, primim o scrisoare recomandata (pentru care s-au cheltuit bani publici pentru hirtie, plic si servicii postale), iar pe foaie un raspuns traditional: "informatia solicitata nu poate fi dezvaluita", pentru ca exista aceasta "lege-minune" ce apara datele personale. Dar materialul documentat oricum este scris, poate cu mai putina claritate pentru cititori. Autoritatile in loc sa faca lumina, sa nu lase loc pentru interpretari, mai bine se ascund dupa deget. Raspunsul meu la ultima intrebare ar fi un "da" categoric. Ar trebui penalitati pentru cei care interpreteaza abuziv legea privind protectia datelor cu caracter personal. Chiar cu riscul sanctionarii unor jurnalisti. Oricum sunt putini jurnalisti care admit acest lucru cind isi fac meseria, dar functionari care fac abuzuri sunt cu zecile.

20 Feb 2017, 15:43 #4 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 7

Eu tot stau și caut un răspuns la ultima întrebare... Chiar cred că trebuie impuse sancțiuni legale pentru cei care interpretează abuziv Legea privind protecția datelor cu caracter personal, doar că m-aș teme ca această normă să se întoarcă tot împotriva noastră, a jurnaliștilor. Pentru că, deocamdată, tabloul, în viziunea autorităților, arată că presa ar fi cea care face abuz de astfel de date. Pe când eu mi-aș dori să fie trași la răspundere funcționarii din primării și instituții ale statului care în loc să ne răspundă la o solicitare de informație, refuză motivând că e vorba de date cu caracter personal/ secret de stat/ secret comercial, de multe ori răspunsuri atât de absurde! Unicul instrument e telefonul, la care insistăm fără folos, și procesul de judecată - lung, anevoios și costisitor.

20 Feb 2017, 12:09 #5 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 2

Important e ca oficialii să înţeleagă că jurnaliştii nu vor înceta să scrie, doar că o vor face mai puţin profesionist, pentru că nu vor avea acces la sursa sigură de informare, iar asta nu va face decât să aibă de suferit toţi.
Cel care nu are de ascuns ceva niciodată nu va îngrădi accesul la informaţie, ba din contra, îţi va demonstra contrariul.
Problema a fost creată artificial pentru că îi doare pe unii. Îi dor atunci când le este arătată averea, care ştiu ei cum a fost agonesită, ori că sunt vizaţi în nişte dosare sau anchete şi sigur le-ar fi mai comod să nu ştie nimeni de asta, pentru că ,,ne-am clarifica cu ele mai târziu”, fără să se trâmbiţeze în presă ori ca aceasta să aibă acces la toate documentele.
Un jurnalist care ştie regula va omite din start informaţiile cu caracter personal. Nu asta interesează publicul, ţine doar de detaliile pentru documentare. Sigur, nu trebuie să uităm aici că avem în ziua de astăzi şi altfel de jurnalişti.

20 Feb 2017, 12:43 #5 0

De acord, doar ca „altfel de jurnalisti” despre care vorbesti deocamdata nu vor simti efectele acestor limitari ale accesului la informatie. Efectele vor fi resimtite de ei mai tarziu, cand vor trebui sa schimbe „barca”. Acum, cel mai afectati sunt jurnalistii onesti care nu vor altceva decat sa isi faca meseria corect, fara a apela la surse de incredere.
Eu nu stiu niciun caz pierdut in instanta de catre un jurnalist pentru ca ar fi dezvaluit date cu caracter personal despre o persoana publica. Daca nu exista problema, la ce ne-ar trebui solutii?

Înregistrat: May 2017

Teme moderate: 2

20 Feb 2017, 10:33 #6 +1

Înregistrat: May 2017

Postări: 24

Mariana, bine punctat. Autorităţile ar trebui să înţeleagă că jurnaliştii nu vor scrie mai puţin, doar că va scădea calitatea investigaţiilor. Astfel, cei care ne îngrădesc în prezent accesul la informaţie s-ar putea pomeni vizaţi în articole în care reporterul nu a reuşit să-şi facă lucrul pe măsură şi nu neapărat din vina lui...

Protecţaia datelor cu caracter personal a început cred acum câţiva ani şi, dacă e să ne amintim, se întâmpla printr-o depersonalizare "nevinovată" a actelor judecătoreşti.
Asta nu a fost însă suficient. Iată că autorităţile au exclus opţiuni importante pentru documentarea anchetelor de pe portalul instanţelor judcătoreşti. Felul în care s-a întâmplat mă face să cred că e doar o frustrare a unui înalt demnitar, vizat în câteva anchete jurnalistice, care a decis să înlăture nişte "butoane". Pe cât de trit, pe atât de amuzant este felul în care Ministerul Justiţiei, în lipsă de argumente, invocă tot felul de motive şi este evident că funcţionarii se contrazic. La un moment dat, făceau trimitere la Regulamentul care arată cum trebuie publicate hotărârile judecătoreşti şi unde nu e niciun cuvânt despre opţiunea de căutare a acestor acte în baza numelor părţilor.

Concluzia e că, în încercarea de a se proteja, sistemul caută soluţii prin care să limiteze puţinelor instituţii de presă corecte accesul la informaţie.

20 Feb 2017, 12:34 #6 0

Ai dreptate, Anastasia. Partea proasta este insa că aceste restricții afectează jurnaliștii onești, care preferă să se informeze din surse deschise, oficiale. Mai puțin în cei care operează cu scurgeri de informații sau care scriu investigatii/articole la comanda. Din păcate, aceste măsuri de restrictionare a acesului la informatii pot genera efecte mult mai periculoase - o presă mai ușor de manipulat cu tot mai multe informații servite.

Înregistrat: May 2017

Teme moderate: 2

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta