Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Management Media

Loghează-te pentru a putea comenta

Cine şi de ce finanţează 35 de posturi TV pe o piaţă aproape inexistentă?

Смотри на русском языке

Categorie: Management Media

Elementul definitoriu al pieţei tv din Republica Moldova este caracterul său atipic şi haotic. Acest lucru iese în evidenţă cel mai bine în cazul analizei concurenţei. Piaţa tv din R. Moldova se caracterizează prin concurenţă neloială, parazitară, ilicită şi cu puternice elemente de dumping. La noi nu există un cadru normativ sau capitole separate într-o lege anume, ce ar face referinţă la concurenţa în cadrul pieţei media sau tv ca segment separat. Există însă un şir de prevederi indirecte care ar reglementa un anume comportament în cadrul pieţei, cum ar fi volumul obligatoriu de producţie proprie în cazul retransmiterii unui post străin, sau volumele de producţie în limba română. Din păcate, nerespectarea legilor în domeniul audiovizual a devenit o normalitate în Republica Moldova. Mai multe prevederi ale Codului Audiovizualului menite să stabilească condiţii egale de activitate pentru toţi actorii sunt pur şi simplu ignorate, iar concurenţa neloială are caracter de masă.

Nici un post tv moldovenesc care a apărut pe piaţă până în 2009 şi după nu a reuşit să facă faţă concurenţei cu posturile tv bazate pe retransmisiuni, situaţie explicată în mod special de costurile prea mari pentru producţia de programe proprii. Retransmiterea posturilor tv străine, pe lângă faptul că implică costuri mici de producţie, comportă şi un risc extrem de mare pentru industria tv moldovenească şi anume – scurgerea de capital şi improbabilitatea reinvestirii lui în producţie. În consecinţă, piaţa TV moldovenească cu toate elementele sale constitutive, de la serviciile de marketing până la pregătirea de cadre profesioniste, suferă din lipsă de cerere.

Acest ultim detaliu caracterizează aspectul parazitar al concurenţei în cadrul pieţei tv moldoveneşti, care capătă forme tot mai bizare. Cu excepţia ProTV Chişinău, posturile TV create pe platforme străine au deviat în totalitate de la conceptele originale sau nu le-au respectat niciodată. Preluarea posturilor tv străine face parte din conceptul general al caracterului afacerilor în media din Republica Moldova, care urmăreşte o îmbogăţire rapidă cu o minimă investiţie, şi o strategie pe termen scurt, şi, ca regulă, de unică utilizare. Posturile străine, în special ruseşti, cu o audienţă bună. au devenit platforme de business pentru oamenii de afaceri locali. Aceştia urmăresc producerea unor scurte buletine de ştiri, de regulă în prime time, cu personal puţin numeros şi costuri de producţie foarte mici. Avantajele economice sunt colosale. Întrebarea e cum reuşesc aceste posturi tv locale să supravieţuiască pe piaţa media din Republica Moldova?

Pentru a reuşi să răspundem la această întrebare, să vedem cum arată bugetul lunar al unei televiziuni obişnuite de la noi, cu un număr de aproximativ 40 de angajaţi. Vom prezenta capitolele mari de cheltuieli.

1. salarii / taxe - 300.000 lei

2. transport semnal satelit, distribuţie – 168.000 lei

3. drepturi autor (achiziţii 4 filme/zi) – 504.000 lei

4. cheltuieli regie – 100.000 lei

5. transport, combustibil – 42.000 lei.

Fără a intra in detalii, vedem ca o televiziune mică, din capitală, are nevoie de un buget lunar de aproximativ 1.300.000 lei. Bugetul anual al unei televiziuni este ceva mai mic de 1 mln. de dolari. Pornind de la ceste cifre, ar trebui să ne întrebăm:

- Cum supravieţuiesc 29 de posturi TV prin eter şi 6 prin satelit atestate în acest moment de CCA, pe o piaţă estimată la cel mult 16 mln de euro (în vremurile bune) ?

- Cine sunt finanţatorii din umbră ai posturilor moldoveneşti de televiziune şi de ce dau banii?

- Este televiziunea o afacere în Republica Moldova sau doar un instrument de manipulare?

- Ce trebuie să se întâmple ca televiziunea să devină o industrie în care investiţiile şi interesul public să poată armoniza?

Invit proprietarii de media, producătorii, jurnaliştii, dar şi consumatorii de informaţii să discutăm împreună şi să răspundem la întrebările de mai sus.

 

 

Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat

10 Aug 2015, 13:09 #1 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 3

Da, manipularea opiniei publice este motivul cel mai potrivit pentru cheltuieli in televiziuni sau a reduce cheltuielile televiziunii publice, pentru ai slăbi puterea pe piață. În Moldova, la moment, exista mari cantități de bani murdari. Banii murdari de fiecare dată joaca în defavoarea potențialului competitiv al televiziunii publice. Televiziunile publice, ca regulă, nu au acces la bani murdari. Pomparea banilor murdari, are loc, în televiziuni private, atâta timp cât există economia tenebră. Economia tenebră a Moldovei a trecut peste 60 procente. Adică, 60 procente din rulajul economic nu este supus impozitării. Aceste venituri negre corup totul, corup politicienii, corup și televiziunile, distrug libera concurență în toate domeniile economiei ect.

06 Aug 2015, 12:32 #2 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 3

Pentru a atinge aceste scopuri (controlul canalelor TV) se folosesc bani murdari, nu lucrează regulile economiei, nu există concurență veritabilă. Multele canalele TV sunt instrumente de spălare a banilor murdari, spălare a minților întunecate.

07 Aug 2015, 10:06 #2 0

Cu ultimul argument, cel care se refera la "spalarea mintilor", sunt de acord. Nu in totalitate si cu argumentul privind spalarea banilor. Ultimul aspect ar fi valabil pe o piata puternica, unde investitiile in televiziunea s-are recupera repede. Nu si la noi. Manipularea opiniei publice cred ca ar fi motivul cel mai potrivit pentru cheltuieli in televiziunile moldovenesti.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

04 Aug 2015, 18:24 #3 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 3

Nu se vede logica fiscală în privința cheltuielilor . Despre stăpâni, prin exemplu, despre cheltuieli. Prin prisma declaraților pe venit și proprietate ale Deputatului Plahotniuc, sunt suspiciuni rezonabile că acest demnitar de stat a avut și are venituri la negru, nu achită impozite la stat.
Până a fi deputat (anul 2014) nu avea (nu are loc de muncă) salariu și loc de muncă la privat (oficial) și, respectiv, dacă salariu nu-i nici impozite nu sunt. Pe acest fon morala și integritatea Deputatului Plahotniuc nu e (nu era) ok! CNI nu sesizează probleme în integritatea lui Plahotniuc, în perioada când nu era deputat, "omul se trudește" și nu avea loc de muncă și salariu decent conforme cheltuielilor suportate, inclusiv binefacerile efectuate.
Lipsa locului de muncă rupe logica fiscală în privința cheltuielilor contribuabilului Plahotniuc și întreprinderilor care suportă cheltuieli legate de activitatea personală a contribuabilului Plahotniuc, și anume: servicii pază personală, pază domiciliu, servicii transport auto și aerian, combustibil pentru transport, servicii telefonie, cheltuieli în scop de caritate, sponsorizări, donații pentru Partidul Democrat ect. cheltuielilor de delegaţii, hrana, de reprezentanţă, de asigurare ect. Presa a documentat multiple activități costisitoare ale contribuabilului Plahotniuc, ex. întâlniri private, deplasări, ect. este mai mult ca precis, aceste cheltuieli du sunt achitate în numerar sau de pe cardul lui Plahotniuc! Aici Plahotniuc e vulnerabil fiscal! De exemplu, în fiecare zi Plahotniuc are pază, transport, servicii telefonie, internet, ect. din contul cui se achită aceste cheltuieli personale? Dacă nimeni nu le achită e foarte grav, dacă le suportă careva întreprinderi rezidente e grav dublu…., dacă sunt achitate din contul companiilor nerezidente la fel e grav….. Toate aceste avantaje materiale sunt consumate, primite ilegal de către Deputatul Plahotniuc - demnitar de stat.

05 Aug 2015, 09:18 #3 0

Dl Gladii, nu problema fiscalitatii e cea mia importanta aici, ci sursa veniturilor acestor posturi TV. Cum reusesc sa reziste un numar atit de mare de televiziuni ( care au numite cheltuili de productie), pe o piata atit de mica cum e cea a Republicii MOldova. Rezolvarea acestei probleme ar limpezi apele in audiovizual si am sti exact care sunt intersele si ale cui. Din nefericire jurnalistica se transforma intr-o meserie social periculoasa prin abordarea de tip troli pe care au anumite institutii sau indivizi. Cresterea cantitativa a pietei nu a presupus si cresterea sa calitativa, ci dimpotriva. Acum e nevoie de o redimensionare, dar, tre sa stim cine sunt oamenii din umbra.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

04 Aug 2015, 15:20 #4 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 4

Apropo, de legal şi "în plic". Odată cu intrarea pe piaţă, dar mai bine zis deschiderea unof posturi TV, cu rădăcini româneşti a venit la noi şi prostul exemplu de contract de drept de autor. De ce prost ? Insul primeşte vreo 2500-3000 de lei prin contract de muncă, restul (2000, 3000, 9000( prin contract de autor. E legal acest contract ? Patronul plăteşte 12 la sută pe aceste sume, iar fiscul recunoaşte ca impozitare finală. Deci nu trebuie să le declari, nu ai nici o treabă cu fiscul. Dar, din această sumă nu se achită în fondul social, în fondul de pensii şi astfel îţi este subminat viitorul, atunci când vei ieşi la pensie. Unii au doar contracte de autor. Dar regim ca şi cum ai avea contract de muncă. E un fel de eschivare de la impozitare a patronului prin acest sistem. Unde mai pui că acest contract de autor nu e prea reglementat. În plus, patronul oricând îl poate desface sub pretextul că nu mai are bevoie de "opera ta". E şi acesta un subiect de investigaţie.

04 Aug 2015, 15:50 #4 0

Codul Fiscal prin art 12 (daca nu gresesc) ofera si oportunitatea unei plati unice pentru opere audiovizuale. Acest tip de plata nu e tocmai strain mediului jurnalistic de la noi, exitind si in trecut sub forma de onorariu. Acest tip de contract nu trebuie confunadat insa cu plata salariala sau cu contratele de prestari servicii. Evident ca prin articolul respectiv CF deschide o portita pe care partonii o folosesc din plin. Chiar daca salariile sunt partea grea a bugetelor, nu trebuie sa uitam insa ca plata pentru drepturile de autor este total exclusa si e un capitol extremd e presant. Cine plateste pentru filmele difuzate la TV? Care este bugetul unei TV care difuzeaza doar filme si cine plateste pentru ele? Si aici revenim la problema finatarii posturilor TV. Cine sunt finantatorii?

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

04 Aug 2015, 09:39 #5 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 26

La capitolul cheltuieli ma intereseaza in special salariul - 300000 pe luna impartit la 40 de angajati iese cam 7500 de persoana. Evident e salariul mediu. Intrebarea e alta: chiar credeti ca daca ne-am adresa la FISC o sa descoperim aceste salarii (chiar si de 7500 lei) in declaratiile angajatilor. Nu cred !!!!!!!!!!! In Moldova cred ca sunt doar 2-3 televiziuni care isi platesc angajatii respectand toate prevederile legii, in rest salariu minim de 1900 de lei si restul in plic. Intrebati de jurnalisti sa va arate veniturile de la sfarsit de an - acea foita magica pe care esti obligat sa o prezinti la FISC. Si mai intrebatii pe acei jurnalisti, in special care "lupta" cu coruptia, ce salariu oficiale au si cit primesc la mana.
Cred ca si de aici porneste ceea ce se intreaba moderatorul temei "... cum rezista aceste televiziuni???" - o multime de bani nedeclarati din care sunt platiti luptatorii cu coruptia))).
Daca sunt intrebari - sa vedem cine are curajul sa-si faca publica declaratia de avere dar si salariu ca sa putem compara ce proprietati are in posesie si daca le poate acoperi cu venituri oficiale

04 Aug 2015, 09:55 #5 0

La capitolul salariu sunt incluse si taxele, ceea ce ar insemna ca salariul net graviteaza in jurul cifrei de 3500 de lei. Dar si acesti bani cineva trebuie sa-i plateasca intr-o televiziune cu publicitate 0. iar intrebarea ramane deschisa - cine finateaza aceste televiyiuni si pentru ce scopuri?

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 3

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta