Loghează-te
SUGEREAZĂ O TEMĂ DE DISCUȚIE

Platforma profesioniștilor mass-media

Pagina principală Legislație Media

Loghează-te pentru a putea comenta

Mass-media și puterea judecătorească: există probleme de comunicare?

Смотри на русском языке

Categorie: Legislație Media

LUMI PARALELE. Pe parcursul ultimelor două decenii, relațiile dintre presă și puterea judecătorească nu au suferit schimbări esențiale. Pe de o parte, majoritatea reprezentanților puterii judecătorești percep comunicarea cu jurnaliștii în calitate de activitate ce reprezintă o „sursă de pericol sporit”. Cu adevărat, la ce se pot aștepta judecătorii de la acești „scriitori la comandă”, care caută doar senzaționalul sau satisfacerea intereselor politicienilor care finanțează mass-media?! Pe de altă parte, la ce se pot aștepta jurnaliștii de la judecători – persoane cu studii superioare, care nu pot oferi un „interviu de doi bani” sau răspunsuri la întrebările elementare ale unui jurnalist?! Vi se par supărătoare aceste etichetări? În discuții private le aud în permanență, atât din partea judecătorilor, cât și din partea jurnaliștilor.

INSTRUIRE. Pe de o parte, pe parcursul ultimilor două decenii jurnaliștii au beneficiat în permanență de o instruire minimă în domeniul juridic (o zic din proprie experiență). Pentru reprezentanții presei, cel puțin Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare au devenit instrumente ale activității practice de zi cu zi. Pe de altă parte, procesul de instruire al viitorilor (juriști) judecători nu implică decât studiul legilor. Da, li se amintește în treacăt și despre dreptul la informație, și despre libertatea de exprimare, și despre dreptul la viața privată etc., precum și despre faptul că există și anumite legi tematice în aceste domenii. Cam atât. De ce vă mirați când aveți în față un judecător … speriat de microfon sau de camera de filmat?! Și eu m-am speriat de microfon, „de primul microfon sub nas”, chiar dacă aveam în spate 5 ani de experiență didactică universitară!

PURTĂTORI DE CUVÂNT AI SISTEMULUI JUDICIAR? Standardele eticii judiciare, internaționale și naționale, statuează pentru judecător o serie impunătoare de restricții în ceea ce privește comunicarea publică. Totodată, standardele internaționale în domeniul eticii profesionale a judecătorilor nu instituie pentru judecători o interdicție categorică privind comunicarea cu presa, pe alocuri chiar fiind recomandată. Și dacă o asemenea comunicare este recomandată, cel puțin în ceea ce privește dezvăluirea modului de funcționare și problemele existente în sistemul judiciar, de ce nu am avea în Republica Moldova purtători de cuvânt cu rolul de a vorbi în numele întregului sistem judiciar? Pentru început, poate e cazul unor judecători de presă pentru Curtea Supremă de Justiție și curțile de apel? Nu, nu este vorba de ofițeri de presă (1), ci de persoane cu pregătire juridică corespunzătoare în domeniul judiciar. Poate este cazul unui fost judecător (pensionat), care „știe cum” să vorbească cu presa și, totodată, „știe despre ce” vorbește? Ar putea purtătorul de cuvânt să devină, pe parcurs, un liant între puterea judecătorească, pe de o parte, și societate prin mass-media, pe de altă parte? Este necesară pentru mass-media din Republica Moldova instituția purtătorului de cuvânt, a cărui misiune este promovarea justiției în asigurarea transparenței și înțelegerii sistemului judiciar? Sau de această sarcină, în continuare, urmează să se ocupe procurorii și avocații?

PUBLICAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI PE INTERNET. În anul 2005, la o conferință internațională având ca obiect promovarea standardelor internaționale în domeniul accesului la informație, mi-am permis să promovez ideea necesității publicării hotărârilor judecătorești pe internet. Trebuie să recunosc că am regretat această inițiativă: discursurile magistraților naționali, care participau la acea conferință, au fost necruțătoare. Promovarea reformelor în domeniul justiției, în cele din urmă, a avut ca efect crearea portalului www.instante.justice.md. Publicarea hotărârilor judecătorești pe acest site a asigurat accesul mass-media și societății la hotărârile instanțelor de judecată, consolidând principiul transparenței în activitatea sistemului judiciar. Era cazul să considerăm că această problemă a fost soluționată, la nivel de principiu. Totodată, există claritate și asupra faptului că implementarea acestui principiu implică protecția securității naționale, vieții private, drepturilor și intereselor minorilor etc., care în cele din urmă impun nepublicarea unor hotărâri judecătorești și/sau a unor informații din hotărârile judecătorești pasibile de publicare.

CE CAUTĂ „XXX” PE PORTALUL INSTANȚELOR NAȚIONALE DE JUDECATĂ? Pe parcursul anului 2016, se fac auzite voci ale jurnaliștilor privind (2) secretizarea excesivă a informațiilor de interes public, de către judecătoriile din Moldova. Pe de o parte, mi-am propus să studiez principalele categorii de informații, exceptate de la publicare în hotărârile Curții de Apel Bălți, Curții de Apel Comrat (la Curtea de Apel Chișinău lucrurile stau relativ bine, comparativ evident). În acest caz, sunt secretizate chiar și numele și prenumele persoanei condamnate, în ședință publică, pentru omor intenționat (3), tortură (4), jaf (5), circulaţia ilegală a substanţelor narcotice în scop de înstrăinare (6); excrocherie cu cauzarea de daune în proporţii considerabile (7), exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu (8). La nivel practic, a devenit o regulă să nu se publice denumirile complete ale autorităților publice implicate în procese civile (consilii sătești (9), consilii raionale, primării (10) etc.). Nu sunt indicate nici numele/denumirea solicitantului de informație și denumirea autorității publice (consiliu raional) în procese privind accesul la informație (11)! Mai așteptați acces la informație?!

La nivelul instanțelor municipale și raionale, lucrurile stau și mai rău: judecătorii (12), procurorii (13) și avocații (14) se ascund sub titulatura „XXX”; sancțiunile sunt stabilite, de asemenea, în „XXX” (15).

La nivel european, este promovată publicarea hotărârilor judecătorești care prezintă interes general pentru întreaga societate și/sau anumite grupuri de persoane, hotărârilor judecătorești pentru care există interes din partea presei și/sau mass-media specializată pe justiție/drept, hotărârilor judecătorești pot influența interpretarea/aplicarea legii (legislației) (16).

În continuare, Vă invit să găsim împreună răspunsuri la întrebările esențiale, legate de instituirea unor relații de colaborare (vreau să cred că e posibil așa ceva), în domeniile de interes comun, între mass-media și puterea judecătorească:

1. Care sunt domeniile problematice, la nivel practic, în comunicarea dintre jurnaliști și reprezentanții puterii judecătorești?

2. Specialiștii pentru relaţiile cu mass-media din serviciile de informare publică şi relaţiile cu mass-media (ale instanțelor de judecată) contribuie la asigurarea transparenței și înțelegerii sistemului judiciar? Avem nevoie de “judecători pentru presă”?

3. Care sunt căile de soluționare a problemelor existente în comunicarea dintre mass-media și puterea judecătorească?

(1) A se vedea p.10 din Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.740/31 din 15.10.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la serviciul de informare publică şi relaţiile cu mass-media.

(2)http://www.moldovacurata.md/news/view/xxxxy-contra-xxxxz-secretizarea-abuziva-a-datelor-din-hotararile-judecatoresti

(3)cab.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cab/get_decision_doc.php?decision_key=5F137F2D-704E-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-03-1a-2723-23052016-2

(4)cacm.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/caco/get_decision_doc.php?decision_key=0DE1E9C3-6D2C-E611-9A6D-005056A5D154&case_title=Dosar-06-1a-673-28082014-162

(5)cacm.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/caco/get_decision_doc.php?decision_key=43DC2096-C11D-E611-A1AB-005056A5D154&case_title=Dosar-06-1a-883-21122015-182

(6)cab.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cab/get_decision_doc.php?decision_key=06B8E469-704E-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-03-1a-3070-09062016-12

(7) http://cab.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cab/get_decision_doc.php?decision_key=6E06348E-624A-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-03-1a-3188-22062015-20

(8)cach.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cach/get_decision_doc.php?decision_key=AEAE15FC-0DFC-E511-86A1-005056A5FB1A&case_title=Dosar-05-1a-681-21052015-242

(9)cach.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cach/get_decision_doc.php?decision_key=4BB77009-9337-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-05-3a-33-05012016-105

(10)cach.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cach/get_decision_doc.php?decision_key=696D05E6-6C29-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-05-3a-217-22022016-63

(11)cach.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/cach/get_decision_doc.php?decision_key=F488DF3D-873E-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-05-3a-520-13052016-36

(12)www.jtrc.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/jt/get_decision_doc.php?decision_key=C3358814-DE4C-E611-A9BA-005056A5FB1A&case_title=Dosar-49-1-544-21062016-4

(13)www.jbt.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/jb/get_decision_doc.php?decision_key=A5764817-8443-E611-9A6D-005056A5D154&case_title=Dosar-12-1-5359-04072016-124

(14) www.jbt.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/jb/get_decision_doc.php?decision_key=76C1378B-7E4E-E611-9A6D-005056A5D154&case_title=Dosar-12-1-405-22012016-90

(15) www.jbt.instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/jb/get_decision_doc.php?decision_key=49339AAD-7A4A-E611-9A6D-005056A5D154&case_title=Dosar-12-1-1409-24022016-22

(16)http://new.csm.md/files/Acte_normative/publicare%20a%20hot%C4%83r%C3%AErilor%20judec%C4%83tore%C5%9Fti%20pe%20pagina%20web.pdf 

Pagina 1 din 2

«12»

08 Aug 2016, 11:38 #1 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 1

Atât viitorii reprezentanţi ai instanţelor judecătoreşti, cât şi viitorii reprezentanţi ai mass-media în perioada studiilor universitare manifestă superficialitate în cercetarea legislației, care este la baza relațiilor dintre ele. Urmează a fi revizuite planurile de studii din domeniul juridic și domeniul jurnalistic. Spre regret, aici este originea problemelor existente, la nivel practic, în relațiile dintre mass-media şi puterea judecătorească. De aici trebuie pornite reformelor. Este și mai puțin costisitor pentru guvernarea/guvernările, care se plâng în permanență de lipsă de resurse financiare.

08 Aug 2016, 17:46 #1 0

Vă mulțumesc pentru opinie !

Trebuie să recunosc că am aceeași opinie. Îmi sunt familiare atât auditoriile viitorilor juriști, precum și atmosfera de lucru (studiu) a viitorii jurnaliști. Studenții de la facultățile de jurnalism, datorită eforturilor Centrului pentru Jurnalism Independent din 2000-2005, beneficiază de unul sau mai multe cursuri, ce au ca obiect legislația în domeniul de studiu. Spre regret, viitorii juriști nu beneficiază nici măcar de atât.

Pentru (viitorii) magistrați, la momentul actual, este necesar chiar ceva mai mult decât studiul legislației în domeniul mass-media: un curs care să contribuie la crearea abilităților practice de comunicare cu reprezentanții mass-media. Cred că doar prin implicarea concomitentă a magistraților și jurnaliștilor („în carne și oase”) cu experiență, într-o asemenea instruire, va putea fi impusă o nouă atitudine a magistraților față de reprezentanții mass-media.

Da, aveți dreptate. Nu este costisitor. Mă întreb, totuși, dacă avem persoane cu pregătirea corespunzătoare unei asemenea sarcini didactice.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

04 Aug 2016, 14:44 #2 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 1

Aprobarea Ghidului privind relația dintre sistemul judecătoresc din Republica Moldova și mass-media poate fi considerată o soluționare a problemei?

http://csm.md/files/Hotaririle/2016/22/520-22.pdf

04 Aug 2016, 14:54 #2 0

Bună întrebare, Mihaela Dragalina.

Trebuie să recunosc că am aflat de la Viorica Zaharia despre existența și adoptarea acestui ghid (în ziua adoptării sau în ziua imediat ulterioară acesteia).

Chiar în primul alineat al constatărilor hotărârii, CSM menționează elaborarea proiectului acestui ghid în cooperare cu reprezentanții mass-media. Spre regret, nici o asociație obștească reprezentativă din domeniul mass-media nu mi-a putut confirma despre faptul că a fost informată despre elaborarea și/sau dezbaterea publică a acestui document, care are ca scop „asigurarea unei comunicări publice predictibile, coerente şi unitare care să faciliteze accesul publicului, prin intermediul presei, la informaţiile de interes public”.

Înțeleg preocuparea judecătorilor de a elabora de sine stătător (sau în colaborare cu Proiectul ARTECO). Era absolut necesară, în contextul reglementării relațiilor dintre puterea judecătorească și mass-media, elaborarea/determinarea unor standarde de comportament din partea reprezentanților puterii judecătorești.

Nu pot însă înțelege absența unor consultări și/sau dezbateri publice pe marginea unui asemenea proiect, la care să fie prezentă o largă participare din partea jurnaliștilor !!! Admit că reprezentanții CSM vor invoca numele câtorva jurnaliști de la Publika TV și/sau alte mijloace de informare în masă, în calitate de „reprezentanți ai mass-media”.

Nu pot înțelege nici ignorarea de către CSM a standardelor instituite în Legea privind transparenţa în procesul decizional, chiar dacă art.3 din această lege nu include expres CSM-ul printre subiecții care au obligația de a respecta cerințele legii. E trist.

Mihaela Dragalina, în urma studiului acestui ghid îmi permit să-mi exprim următoarele opinie:
1) în general, ghidul este „un pas înainte”, cel puțin pentru faptul că și-au găsit consacrare principiile de activitate în acest domeniu;
2) ghidul nu consacră mecanisme de implementare a principiilor enunțate, fapt care poate constitui teren propice pentru abuzuri și/sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor (consacrate evaziv și/sau la nivel de principiu) pentru reprezentanții puterii judecătorești.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

04 Aug 2016, 10:30 #3 0

Înregistrat: Feb 2018

Postări: 2

Percepția generalizată în rândul jurnaliștilor privind relațiile dintre mass-media şi puterea judecătorească este că ele activează în lumi paralele. Multiplele exemple de intimidare a jurnaliştilor (de regulă, din partea politicienilor) prin intermediul puterii judecătorești mai sunt vii în memoria jurnaliștilor. Totodată, în ultima perioadă acest „război rece” dintre aceste două puteri treptat dispare. Totuși, nici evoluțiile nu sunt vizibile.
Din perspectiva judiciarului, impulsionarea relațiilor dintre presă și cea de-a treia putere în stat necesită instituirea unui mecanism (juridic) de comunicare dintre puterea judecătorească și mass-media. Este necesar un mecanism viabil, corespunzător standardelor europene în domeniu și pregătirii profesionale a judecătorilor în domeniu dat. Totodată, la elaborarea unui astfel de mecanism urmează a fi evaluate cauzele reale ale lipsei de progrese vizibile în acest domeniu: să fie vorba de presiuni politice, lipsă de interes, lipsă de cunoştinţe privind standardele în domeniu sau altele cauze?

04 Aug 2016, 14:26 #3 0

Merci pentru opinii și sugestii, Andrei Jovmir. Da, sunt semne ale dispariției treptate a acestui „război rece”. Dispariția declarațiilor acide din partea judiciarului este un semn bun. Totodată, mai suntem martori la îngrădirea accesului presei la ședințele publice ale factorilor de decizie din domeniul judiciar. O dovadă o reprezintă și relatările, de astăzi, ale reprezentanților Ziarului de Gardă:
http://www.zdg.md/stiri/la-sedintele-csm-nu-poti-intra-nici-daca-esti-invitat

Cauzele reale ale stagnării „în lumi paralele” a jurnaliștilor și judecătorilor urmează a fi determinate, în mod evident. O schimbare semnificativă a relațiilor dintre mass-media și puterea judecătorească poate avea loc doar în condițiile unui dialog sincer dintre reprezentanții domeniului mediatic și reprezentanții judecătorilor. În lipsa unui astfel de dialog sincer reprezentanții fiecăruia dintre aceste domenii „se vor fierbe în propria oală”.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

02 Aug 2016, 12:13 #4 0

Nume: Paula Macri

Sursa: Facebook

Likes: 1

Onestitatea profesională este principala problemă în comunicare și de o parte și de cealaltă !

04 Aug 2016, 12:35 #4 0

Merci pentru opinie, Paula ! Mi-aș dori să cred că lucrurile stau anume așa. Fiind în permanență printre juriști și, totodată, printre jurnaliști, sesizez probleme mult mai delicate.

Cu titlu de exemplu, voi aminti absența (aproape totală) a judecătorilor în calitate de persoane, care oferă interviuri. Chiar mi-ar fi interesant să citesc câteva asemenea interviuri, prin care să mă familiarizez periodic (anual, spre exemplu) cu privire la percepția judecătorilor asupra stării lucrurilor din justiție.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

01 Aug 2016, 12:15 #5 0

Nume: Ursu Ion

Sursa: Facebook

Likes: 0

majoritatea tembeliziunilor sunt controlate de mafioți !

04 Aug 2016, 12:25 #5 0

Ursu Ion, sunt și eu printre cei, pe care îi numesc generația secolului XIX. În mare parte mă informez de pe site-uri, deoarece nu am timp pentru TV.

De fiecare dată când privesc vre-o emisiune televizată îmi amintesc cui aparține acea televiziune și ce interese politice are proprietarul acesteia.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

01 Aug 2016, 00:03 #6 0

Nume: Toma Ilie

Sursa: Facebook

Likes: 2

din pacate majoritatea mass-mediei apartin marilor trusturi corporationiste deci sunt controlate de catre acestia iar adevarul spus pe jumatate sau mai trunchiat de atata e mai grav decat minciuna , iar justitia e controlata de politicieni dovada ca cea mai mare parte din prejudiciile din hotiile cu banul public nu au fost recuperat , iar vinovatii au scapat cu maximum 2-3 ani de puscarie in vreme ce unii care fura o gaina sau cateva kile de fier vechi fac si cate 4-5 ani.

04 Aug 2016, 12:10 #6 0

Dle Toma Ilie, sunt de acord. Pe de o parte, o bună parte dintre cele mai influiente mijloace de informare în masă aparțin unor trusturi, pe care le numim mai simplu „întreprinderi controlate de politicieni”. Pe de altă parte, justiția (nu zic „toți judecătorii”) este sub influența politicului. Sunt probleme, care sunt discutate frecvent în mass-media. Deocamdată, nu avem soluții eficiente în combaterea acestor flageluri.

Întreaga societate urmează să găseacă soluții. Una dintre soluțiile pe care urmează să o promovăm ține de transparentizarea actului justiției.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

31 Jul 2016, 11:53 #7 0

Nume: Luckson Ben

Sursa: Facebook

Likes: 1

NU-I NICI O PROBLEMA DE COMUNICARE,INTRE EI !! ! TICALOSIE DE AMBELE PARTI!

04 Aug 2016, 11:53 #7 0

Stimate Luckson Ben, orice război are ca finalitate pacea. Deoarece nu am emigrat din această țară, prefer să gândesc cum să construim pacea. O pace care să corespundă acelui stat, în care și-ar dori să trăiască fiecare dintre noi, împreună cu copiii proprii.

De ticăloșenii și ticăloși nu vom scăpa. Va trebui, în cele din urmă, să impunem ordinea și în raport cu ele/ei.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

31 Jul 2016, 08:26 #8 0

Nume: Jenel Vatamanu

Sursa: Facebook

Likes: 2

Ce sa spuna presei!? Ca nu sunt impartiali, ca nu raspund pentru eroari judiciare, ca elibereaza puscariasii baroni mai devreme, ca este incoerenta, ca au o legislatie interpretativa si nu vor sa o schimbe, ca dureaza ani sa de-a un verdict pe niste fapte clare ca lumina zilei sii nu sunt echitabile...!?

04 Aug 2016, 11:31 #8 0

Stimate Jenel Vatamanu, bănuiesc că este întrebarea la care meditează doar cei, care sunt în afara justiției. Trebuie să impunem transparență în domeniul justiției, comunicare între puterea judecătorească și mass-media pentru a „transfera” întrebarea în mediul judecătoresc. În caz contrar, nu vom reuși să modificăm existenta stare a lucrurilor.

Astăzi, reprezentanții a două puteri ale statului conștientizează comunicarea cu mass-media în calitate de obligație profesională: parlamentarii (sau unii dintre ei, care știu să răspundă coerent la întrebări legate de activitatea Parlamentului Republicii Moldova), membrii Guvernului și reprezentanți ai organelor centrale de specialitate ale administrației publice.

De ce reprezentanții puterii judecătorești nu comunică cu mass-media? De ce???

Ce vor comunica presei? Atâta timp cât reprezentanții puterii judecătorești sunt „independenți” în raport cu opinia publică... Totuși, sunt sigur că lucrurile se vor schimba.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

29 Jul 2016, 23:01 #9 0

Nume: Ion Şiman

Sursa: Facebook

Likes: 4

Există probleme de integritate, că se vînd hotărîrile judecătoreșlti.

29 Jul 2016, 10:56 #10 0

Nume: Ion Şiman

Sursa: Facebook

Likes: 13

Probleme în justiție vor exista și pe viitor, dacă judecătorii nu vor răspunde material și penal pentru hotărîrile lor criminale, adoptate cu bună știință, din interes personal și de grup, contrar normelor imperative a legii și contrar materialului probatoriu. UNDE NU EXISTĂ RĂSPUNDERE NU EXISTĂ NICI LEGE, CI DOAR DEZMĂȚ ȘI CRIMĂ.

04 Aug 2016, 11:15 #10 0

Ion Șiman, cu regret, sunt de acord cu Dumneavoastră ! Zic „cu regret”, deoarece opina (percepția) generală a societății în raport cu puterea judecătorească și actul justiției este (mult prea) asemănătoare.

Cum putem ajunge la o schimbare în acest domeniu, totuși ? Din proprie experiență, vă zic că am promovat împreună cu colegii anumite reforme (mici, e adevărat) în legislația și practica mass-media. Această experiență mi-a sugerat, printre soluțiile necesare, transparența. Prin transaparență putem oferi presei și întregii societăți o pârghie de responsabilizare a factorilor de decizie - controlul social.

Sunt, la fel ca și Dumneavoastră, nemulțumit de starea de lucruri din Moldova. Pledez pentru reforme, soluții de sistem.

Înregistrat: Feb 2018

Teme moderate: 2

Vrei să propui altă temă de discuție?

Propune

Loghează-te pentru a putea comenta